Treziţi-vă guvernanţi! Scoateţi satul românesc din rugină!!

Ţara este la pământ, abia mai respiră, abia mai păşeşte din sărăcie în sărăcie, din minciuna unora în minciuna altora şi încet, încet devine de râsul lumii, trăind absurdul, paradoxuri inimaginabile. Ce idee de plâns şi de râs. Să cheltuieşti 50 de milioane euro ca să faci parcuri prin sate şi comune; dar şi fântâni arteziene! Este o idee cu totul şi cu totul ieşită din comun! Gândiţi-vă dragi români: sate întregi destrămându-se, scuturate de şcoli, dispensare, magazine cu uliţe înglobate în noroi, fără canalizare şi apă potabilă, fără orizontul speranţei, şi, colac peste pupăză, în unele din ele vor apare parcuri de parcă acolo n-ar fi iarbă, n-ar fi pomi fructiferi, n-ar fi necesară o altfel de structură a localităţii lor. Să vii acum, tu guvern, şi să construieşti asemenea oaze de verdeaţă ordonată se transformă într-o insultă adusă colectivităţii, cetăţenilor care abia îşi duc zilele dintr-o clipă în alta, zac şi se cufundă în lacrimă, nu au de unde îşi cumpăra un medicament, o pâine proaspătă, ulei, zahăr. Ies la poartă să vadă cu ochii lor dacă trece un localnic spre oraş să le cumpere şi lor ceva! E atâta durere la ţară încât şi blestemul umblă cu capul aplecat. Oamenii aceştia au fost lăsaţi la voia întâmplării, li s-a luat şansa de a supravieţui, dar voturile li se cumpără cu o halbă de bere. Ne întrebăm: până unde merge acest cameleonism al puterii, al unor ministere, până unde jignirea acestora? Am auzit un primar spunând: „Ne-am făcut primărie nouă, trebuie să vrem s-o înconjurăm şi de un parc verde! S-o înconjurăm cu…”, când restul localităţii se îneacă într-o falsă civilizaţie, într-o băltoacă de promisiuni? Nu-i nimeni absurd să nu-şi dorească noi localităţi structurate, model, să-ţi fie haznă să le vezi, să te întorci la izvoare, dar până atunci să se rezolve problemele esenţiale ale comunităţilor. Cine comandă asemenea parcuri, fântâni arteziene în localităţi ce nu au niciun suflu economic, nu face altceva decât să adâncească şi mai mult spinele neruşinării, a râsu-plânsului. Un bătrânel era îngrozit că dacă se face parc el nu-şi mai poate duce vaca la păscut! Sigur o va lăsa prin parc ca monedă de schimb, ca obiect la muzeu. Noi, „orăşenii”, care venim de la ţară ştim cel mai bine de ce au nevoie ţăranii! Dacă se mai poate vorbi de ţărani, dacă mai există această pătură socială! Cum altfel se explică îngrozitoarea povară de pe umerii ţăranilor ce nu-şi mai pot vinde surplusul pe piaţă, pentru că se importă aproape totul din alte ţări, înspre ofensarea lor în văzul lumii. Este o ruşine „necomestibilă”, ca o smoală ce ucide respiraţia, speranţa. Ne cere Uniunea Europeană totul prin extemporale, vor să vină să respire aer curat prin satele româneşti! Ha! Ha! Nu suntem împotriva aerului curat, chiar dacă îl şi vindem, dar nu în aşa context al absurdului, al mocirlei în care se zbate o parte a populaţiei României.
Până unde marşăm pe ridicolul unor asemenea măsuri „politico – administrative”, până unde ne afundăm în imoralitate? Da-ţi ţăranului ce-i al ţăranului, redaţi-i mândria, hărnicia, respectul, ajutaţi-l să-şi revină pentru el şi pentru ţară, făceţi din truda lui o altfel de lumină şi-atunci veţi avea dreptul să-i propuneţi şi fântâni arteziene, parcuri. Ei n-au apă bună de băut şi trebuie să suporte fântâni arteziene! Treziţi-vă guvernanţi, scoateţi satul românesc din rugină, redaţi-i strălucirea, respectul european care l-a avut şi-apoi făceţi-i cadouri ca acela în costul de 50 milioane de euro. Mi-e greu, ca scriitor, să răspund mizeriei în care se zbat unele localităţi, să-i privesc pe ţăranii care au mai rămas în ochi, pentru că lacrima lor nu mai e sărată, ci otrăvită, şi n-o mai vindecă decât moartea! Să n-ai o farmacie, un dispensar, autobuze, căi asfaltate, magazine, alimentare şi-atâtea altele, şi să vii să ridici noi blocuri pentru „intelectuali” când ai exemplul dezgustător al celorlalte blocuri vechi, relicve ale moralităţii de până la 1989, este mai mult decât o batjocură! Cine răspunde? Cine-i mai apără pe ţărani? Doar Limba Română?
Ion MĂRGINEANU

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---