Foto | O carte veche de peste 270 de ani, exponatul lunii noiembrie 2026 la Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș

O carte veche de peste 270 de ani, exponatul lunii noiembrie 2026 la Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș

Un Strastnic tipărit la Blaj în 1753, alături de un Penticostar manuscris copiat în 1759, readuce în atenția publicului istoria cărților religioase și a vieții spirituale a românilor din Transilvania secolului al XVIII-lea. Volumul păstrează inclusiv indicii prețioase despre identitatea copistului și circulația cărților bisericești în comunitățile locale.

Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș a ales ca exponat al lunii noiembrie un volum religios deosebit, alcătuit dintr-un Strastnic tipărit la Blaj, în anul 1753, din porunca lui Petru Pavel Aaron, și un Penticostar manuscris. Piesa reprezintă o mărturie valoroasă a culturii scrise și a vieții religioase din Transilvania secolului al XVIII-lea.

Potrivit unei însemnări de pe foaia de titlu, volumul a fost donat muzeului din Sebeș de către Parohia Ortodoxă Română din Petrești, la 31 octombrie 1957, prin intermediul preotului paroh de atunci, Virgil Văideanu.

Penticostarul manuscris cuprinde 290 de pagini nenumerotate, redactate cu cerneală neagră și roșie. Cele două lucrări, Strastnicul tipărit și Penticostarul manuscris, au fost reunite în același volum, cel mai probabil în perioada în care se realiza copierea manuscrisului.

Un reper cronologic important este oferit de o însemnare cu litere chirilice și cerneală roșie, aflată la fila 133: „Slavă lui D[u]mne-/zeu că am ajuns/pă[nă] aici Amin/1759”. Aceasta confirmă că transcrierea manuscrisului era în desfășurare în anul 1759.

Volumul a intrat în colecția muzeului prin intermediul lui Ioan Raica, care a consemnat și câteva informații despre proveniența și istoricul său. Într-o notă atașată ulterior foii de titlu a Strastnicului, acesta menționa că manuscrisul ar fi fost realizat de un călugăr cunoscut sub numele de Vasile Săceleanu, zis Pop, despre care tradiția locală spunea că ar fi venit de la Mănăstirea din Dealul Cioarei, din zona Săliștei.

Cercetarea însemnărilor de epocă a permis însă corectarea unei informații referitoare la identitatea copistului. Numele acestuia nu era Vasile, ci E[u]thimie, după cum reiese dintr-o însemnare păstrată în cuprinsul volumului.

Istoria manuscrisului se leagă și de tradiția locală a comunității din Petrești. Potrivit informațiilor consemnate de Ioan Raica, la mijlocul secolului al XVIII-lea ar fi existat o veche biserică din lemn la marginea cimitirului românesc al așezării, unde slujea un călugăr venit din zona Cioarei.

Este posibil ca acesta să se fi refugiat la Petrești în contextul evenimentelor premergătoare răscoalei călugărului Sofronie, iar E[u]thimie să fi fost chiar copistul Penticostarului. De asemenea, nu poate fi exclusă ipoteza ca el să fi adus cu sine exemplarul Strastnicului tipărit la Blaj în 1753.

Aceste ipoteze, susținute de tradiția locală și de unele indicii documentare, nu pot fi însă confirmate cu certitudine. Ele conturează un posibil context istoric al circulației cărților religioase și al activității de copiere a manuscriselor în comunitățile românești din Transilvania secolului al XVIII-lea.

Dincolo de aspectele încă neelucidate privind identitatea copistului, valoarea documentară și culturală a volumului este incontestabilă. Penticostarul manuscris, păstrat alături de Strastnicul tipărit la Blaj în 1753, constituie o mărturie prețioasă a tradiției manuscrise religioase și a continuității vieții spirituale românești din Transilvania.

Prin prezentarea acestui exponat, Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș invită publicul să descopere o piesă de patrimoniu care reunește istoria cărții tipărite, măiestria copistului și memoria unei comunități locale.

sursa: Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

foto – cu rol ilustrativ

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News