„Pițăratul” și „Craii”, obiceiuri păstrate de sute de ani în satele din Alba: Tradiții de Crăciun transmise de pe vremea dacilor

„Pițăratul” și „Craii”, obiceiuri păstrate de sute de ani în satele din Alba: Tradiții de Crăciun transmise de pe vremea dacilor

În satele din Alba, localnicii păstrează de sute de ani obiceiuri sau superstiții privind sărbătorile de iarnă, între acestea aflându-se „Pițăratul” din satul Limba, obicei care s-ar transmite de pe vremea dacilor, dar și „Craii”, obicei mai nou păstrat în Sâncel unde tinerii reproduc scene biblice.

În satul Hăpria de lângă Alba Iulia localnicii păstrează o superstiție potrivit căreia, în ziua de Crăciun, în casă trebuie să intre primul un bărbat, deoarece astfel vor avea bunăstare și belșug în noul an. Obiceiul este păstrat și în alte sate din Alba, însă în prima zi a noului an.

Citește și: MESAJE de CRACIUN. URARI şi FELICITARI de Sărbători pe care le puteţi trimite celor dragi

Cel mai cunoscut obicei este însa colindatul, care se păstrează în numeroase localități rurale din Alba și unde cete de tineri sau chiar familii merg să colinde prietenii sau rudele, iar în fiecare casă sunt opriți și serviți de gazde cu mâncăruri, prăjituri sau vin. În unele localități, colindatul este însoțit și de o superstiție potrivit căreia cel mai vârstnic membru al familiei aruncă în fața colindătorilor boabe de grâu sau porumb. Tradiția spune că boabele pe care au călcat colindătorii vor fi amestecate cu sămânța pentru anul viitor și astfel recolta va fi bogată.

În județul Alba, unul dintre cele mai vechi obiceiuri legate de sărbătorile de iarnă se păstrează în satul Limba, din apropiere de Alba Iulia, unde copiii merg la „pițărat” din casă în casă pentru a aduna în traiste colăcuți, mere, nuci sau alte bunătăți.

Bătrânii satului povestesc că „Pițăratul” ar fi un obicei vechi care se păstrează din vremea dacilor și este un mod de colindat special practicat de copiii din localitate.

Citește și: Nume care se sărbătoresc de Crăciun: Câți români își serbează onomastica și care sunt prenumele derivate

Pițăraul denumește atât un colăcuț făcut din aluatul care rămânea de la pâine sau de la cozonaci, dar și copilul care pleca cu pițăratul.

Gheorghe Damian, primarul din Ciugud, comuna în componența căreia se află satul Limba, susține că obiceiul „pițăratului” este autentic și ar fi păstrat în zonă din vremea dacilor, fiind transmis din generație în generație.

Edilul spune că dovada este și faptul că în zona localității Limba au fost descoperite importante situri arheologice care atestă prezența dacilor pe aceste teritorii.

Potrivit acestuia, obiceiul pițăratului începe și acum în curtea primei case din sat, unde copii de diferite vârste se adună având fiecare o trăistuță atârnată de gât și strigă „Bună dimineața la Moș Ajun! Dați-ne un colindreț, că ne moare porcu-n coteț! Dați-ne un covrig, că ne moare porcu’ de frig! Ne dați sau nu ne dați, sau nu ne lăsați! Haaaaaaaai, hai!”.

Gazdele îi întâmpină pe pițărăi cu un coș plin cu bomboane, ciocolată sau fructe, apoi le aruncă toate acestea în curte, în timp ce copiii încearcă să-și umple trăistuțele cu bunătăți.

Citește și: Bradul de Crăciun. Cum și când se împodobește. Istoria împodobirii bradului

Primarul din Ciugud mai spune că farmecul sărbătorii este completat de părinții pițărăilor, care îi însoțesc și intră și ei din casă în casă, iar gazdele le oferă câte un pahar de vin fiert.

El susține că „Pițăritul” sau „Pițăratul” este începutul colindelor în satul Limba, iar micii pițărăi sunt urmați de cete de colindători care merg pe la toate casele din sat și primesc bani de la gazde pentru colindele interpretate.

De asemenea, cete de flăcăi colindă fetele din sat, care îi servesc cu vin și colaci, iar familiile tinere își colindă părinții, nașii, dar și rudele mai în vârstă.

Un alt obicei legat de Crăciun este cel al „Crailor” care este păstrat de cel puțin 100 de ani în satele din zona Blajului.

Citește și: Obiceiuri de Anul Nou • Datini şi tradiţii de Anul Nou la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova

În satul Sâncel, obiceiul „Craii” începe odată cu debutul postului Crăciunului, când un grup de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 20 de ani, aleși pentru a duce mai departe această tradiție, încep să pregătească în biserica din sat o scenetă cu caracter biblic.

Subiectul scenetei este legat de povestea biblică a întâlnirii dintre regele Irod și cei trei magi sau crai, prezentând nașterea lui Iisus, dar și de uciderea celor 14.000 de prunci din ordinul împăratului.

Citește și: Renii lui Moș Crăciun. Povestea renilor lui Moș Crăciun. Care sunt numele lor și cum îi ajută aceștia pe Moșul

În ziua de Crăciun, feciorii prezintă sceneta în biserica satului, apoi până în 27 decembrie, de Sfântul Ștefan, colindă pe la casele sătenilor și joacă și în fața lor această scenetă fiind răsplătiți cu vin, cozonaci sau bani.

Oamenii din Sâncel spun că obiceiul „Crailor” este o tradiție frumoasă care se păstrează în zonă și are o vechime de cel puțin 100 de ani.

Sursa: hotnews.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---