Rămâi conectat

Actualitate

Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou: Pluguşorul, Capra, umblatul cu Ursul, Sorcova. Cele mai frumoase obiceiuri din ţara noastră

Ziarul Unirea

Publicat

în

Obiceiuri de Anul Nou • Datini şi tradiţii de Anul Nou la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova

De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri  de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.

Citește și: Mesaje de Anul Nou 2023. Urari de Anul Nou 2023. Felicitari de Anul nou. Mesaje de Revelion 2023. SMS de Anul Nou 2023

În satele bucovinene se obişnuieşte ca „mascaţii” să umble în ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se împarte în grupuri care merg din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou îşi intră în drepturi.

Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova

Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, colind cu capra sau ţurca în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită „brezaia” (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

Elit - Gustul Desăvârșit

Citește și: OBICEIURI, TRADITII şi DATINI de Crăciun în judeţul ALBA: Colindatul cu ţurca, „Piţărăii”, „Haida-duru”, „Junişenii”,”Irozii”, „Viflaimul” şi „Butea Feciorilor”

Capra se face dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.

Cercetătorii presupun ca dansul caprei, precum şi alte manifestări ale măştilor zoomorfe (caiutii – feciori travestiti in cai, turca – masca de taur), întâlnite în satele românesti la vremea Crăciunului provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renasterii divinităţii.

Citește și: MESAJE de CRACIUN. Texte frumoase cu URARI şi FELICITARI de Crăciun

Umblatul cu Ursul

SONY DSCUmblatul cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un „ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul „puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.

De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.

Citește și: mesaje de anul nou

Pluguşorul” şi cu „Sorcova

În prima zi a noului an, se merge cu „Pluguşorul” şi cu „Sorcova”, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că cei care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine. plugusorul

În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi pleacă cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, „Pluguşorul” a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Pluguşorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, „Pluguşorul” este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

Citește și: Mesaje de Anul Nou haioase • Mesaje de Anul Nou amuzante • Mesaje de Anul Nou hazlii

„Aho, aho, ho-ho / Mâine anul se-noieste / Plugusorul se porneste / Si începe a brazda / Pe la case a ura / Iarna-i grea, omatu-i mare, Semne bune anul are / Semne bune de belsug / Pentru brazda de sub plug”, sunt primele versuri ale Pluguşorului, care tradiţional se cântă în ultima zi a anului.

De asemenea, o dată cu intrarea în Noul An, de Sfântul Vasile, este bine să se ureze pentru bunăstare, iar în acest sens „Sorcova” este cel mai cunoscut colind.

Citește și: urări de Crăciun

Sorcova

Sorcova este un substitut al divinităţii fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviţi viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, obiectul ritual cu care colindă copiii a început să fie realizat dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel. sorcova

Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucât va rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mişcării sorcovei.

Citește și: MESAJE de SFANTUL NICOLAE. Idei de URARI şi FELICITARI pe care le poți trimite celor care își sărbătoresc onomastica de Sf Nicolae

Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timp ce rostesc textul: „Sorcova, vesela,/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!„, ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Credite imobiliare 2023: Cum să faci să obții o rată lunară mai mică și care este vârsta maximă pentru accesarea unui împrumut

Ziarul Unirea

Publicat

în

Credite imobiliare 2023: Cum să faci să obții o rată lunară mai mică și care este vârsta maximă pentru accesarea unui împrumut

Cea mai la îndemână soluție pentru a obține un credit cu o rată lunară mai mică este să îți iei un credit pe 35 de ani, în loc de 30 de ani, dar atenție! Există o vârstă maximă pentru a putea lua credit pe 35 de ani pentru rambursarea fără probleme a creditului imobiliar.

Așa cum există o vârstă minimă (18 ani) de la care poți intra legal pe piața de muncă și în lumea cardurilor de cumpărături sau creditelor imobiliare, există și o vârstă maximă pentru a lua un credit pe o perioadă atât de îndelungată.

Care este vârsta maximă pentru accesarea unui credit imobiliar

Elit - Gustul Desăvârșit

Există o vârstă maximă la care trebuie să se încheie perioada contractuală. De exemplu, dacă accesezi un credit imobiliar pe 30 de ani, perioada de rambursare nu trebuie să depășească momentul în care împlinești 70 de ani. Acest lucru înseamnă că poți accesa un credit imobiliar până la vârsta de 40 de ani.

Avem totuși o excepție: În cazul în care dovedești că ai resurse financiare care pot acoperi rapid perioada de rambursare a împrumutului, ai posibilitatea să primești un credit imobiliar și la 50 de ani. Cel mai bine este să discuți cu un consultant specialist al băncii care să-ți răspundă la nelămuririle legate de perioada contractuală și vârsta maximă la care poți accesa un credit imobiliar.

Sursa: dcnews.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Cardul de sănătate 2023: Ce se întâmplă cu românii care au documentul cu termenul de valabilitate expirat

Ziarul Unirea

Publicat

în

Cardul de sănătate 2023: Ce se întâmplă cu românii care au documentul cu termenul de valabilitate expirat

Pentru majoritatea românilor termenul de valabilitate al cardurilor de sănătate a expirat chiar în perioada pandemiei de Covid-19. În aceea perioadă, Guvernul a luat decizia ca valabilitatea acestora să fie prelungită cu încă 7 ani de la data expirării.

Peste 14 milioane de români care ar fi rămas fără carduri de sănătate valabile până în 2021 le vor putea folosi încă șapte ani, după cum s-a stabilit, printr-o hotărâre a Guvernului, în vara lui 2020. Valabilitatea acestora a fost prelungită în timpul pandemiei COVID-19, informează Antena 3.

În timpul pandemiei de COVID, dar şi înainte de aceasta, Guvernul a făcut mai multe modificări legislative cu privire la funcționalitatea și valabilitatea cardului de sănătate, prelungind valabilitatea acestuia cu şapte ani, chiar dacă acesta este expirat.

Elit - Gustul Desăvârșit

Astfel, chiar dacă un posesor constată că îi expiră cardul în această perioadă, beneficiarul trebuie să ştie că acel card de sănătate va putea fi folosit încă şapte ani de la data expirării.

Ministerul Sănătății a mai precizat și că pentru românii care au cardurile de sănătate emise până la data de 31 decembrie 2014, perioada de valabilitate s-a extins la şapte ani de la data rescrierii lor.

„Termenul de valabilitate al acestor carduri naționale este de 7 ani de la data rescrierii certificatului”, se arată în HG nr. 483/2020.

Înainte de modificare, cardurile de sănătate care au început să fie emise din 2013 erau valabile șapte ani de la data emiterii. Asta înseamnă că, începând din vara lui 2020, peste 14 milioane de asigurați urmau să rămână fără carduri naționale de sănătate valabile.

De aceea, HG nr. 483/2020 a extins valabilitatea acestora cu încă șapte ani, astfel că cei care au primit carduri de sănătate până la data de 31 decembrie 2014 le vor putea folosi timp de 14 ani de la emitere.

„Prin Hotărârea de Guvern nr. 458 din 28 iunie 2018, termenul de valabilitate al cardurilor naționale de sănătate emise până la data de 31 iulie 2018 a fost prelungit de la 5 la 7 ani.

Sursa: stiripesurse.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

COD GALBEN de ninsoare și viscol în ALBA și 25 de județe din țară: Până când este valabil

Ziarul Unirea

Publicat

în

COD GALBEN de ninsoare și viscol în ALBA și 25 de județe din țară: Până când este valabil

Zone din 25 de judeţe şi Municipiul Bucureşti sunt vizate, până sâmbătă seara, de o avertizare Cod galben de ninsoare, viscol şi intensificări ale vântului, informează Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Potrivit meteorologilor, în intervalul 27 ianuarie, ora 10:00 – 28 ianuarie, ora 22:00, în Dobrogea, Muntenia, Carpaţii Meridionali şi local în sudul Moldovei şi în Carpaţii Orientali vor fi precipitaţii însemnate cantitativ şi se vor acumula în general între 25 şi 40 litri/mp.

Elit - Gustul Desăvârșit

Judeţele care se vor afla sub incidenţa Codului galben de vreme rea sunt: Tulcea, Constanţa, Galaţi, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Neamţ, Bacău, Vrancea, Buzău, Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Covasna, Braşov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj, Dolj, Vâlcea, Giurgiu, Ilfov şi Municipiul Bucureşti.

În zonele joase de relief din Muntenia şi Moldova, la început vor fi precipitaţii sub formă de ninsoare, lapoviţă şi ploaie, apoi, treptat, vor predomina ninsorile şi se va depune strat de zăpadă.

Pe parcursul zilei de vineri, în Dobrogea vor fi mai ales ploi, în transformare din noaptea de vineri spre sâmbătă în lapoviţă şi ninsoare. Totodată, în aceste zone, local şi temporar, vor fi şi intensificări ale vântului, cu viteze în general de 50-60 km/h, viscolind ninsoarea.

Prognoza de specialitate relevă faptul că, în Carpaţii Meridionali şi local în Carpaţii Orientali, va continua să ningă, să se depună strat de zăpadă consistent şi vor mai fi intervale cu viscol (rafale de peste 50-70 km/h) şi vizibilitate scăzută.

Meteorologii avertizează că, pe alocuri, vor fi depuneri de polei în Transilvania şi Moldova.

Pentru zona Municipiului Bucureşti, în intervalul 27 ianuarie, ora 10:00 – 29 ianuarie , ora 8:00, vremea se va menţine închisă, cu precipitaţii însemnate cantitativ. Astfel, în medie, se vor acumula 20 – 25 litri/mp) şi vor fi sub formă de ploaie şi lapoviţă, când şi vântul va avea intensificări, cu rafale de până la 45 – 55 km/h.

Din noaptea de vineri spre sâmbătă vor predomina precipitaţiile sub formă de ninsoare umedă, astfel încât, până în dimineaţa zilei de duminică, stratul de zăpadă depus va avea grosimi variabile, în general de 8 – 15 cm, iar vântul va slăbi treptat în intensitate. Temperatura aerului nu va avea variaţii semnificative şi va oscila între 0 şi 2 grade Celsius.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea