O inaugurare jalnică şi cu jale la Şcoala generală din Petreşti

Printr-un complex de împrejurări am avut privilegiul de a participa la o inaugurare bizară! Bizară prin desfăşurare şi rezultatul ei final. Este vorba de inaugurarea corpului nou de clădire a Şcolii Generale din Petreşti. Buba a fost că inaugurarea cu pricina a coincis cu schimbarea din funcţia de director a prof. Vasile Bâtiu, schimbare care trebuia consumată cu mai mult timp în urmă când i s-a încheiat mandatul. Lume multă, „lumă bună”, primarul Sebeşului, Mugurel Sârbu, consilieri locali, membri importanţi din partidul din care face parte directorul schimbat, câţiva localnici în frunte cu vajnicul preot Coman.
A fost o inaugurare jalnică prin faptul că noua clădire nu poate fi folosită până nu se achită întreaga sumă constructorului. Pentru deblocarea banilor se opun unii consilieri locali invocându-se nereguli grave în derularea acestei investiţii, precum şi umflarea în stil românesc a valorii investiţiei faţă de cea iniţială. A fost o inaugurare cu multă jale pentru că fostul director Bâtiu nu poate concepe să nu mai fie director, să nu mai fie şef. El consideră că aceasta este meseria lui, menirea lui, cea de director, de şef pe viaţă.
Are sau nu spirit pedagogic, are sau nu tact, echilibru, vocabular, corectitudine, aptitudini de lucru în echipă, nu-l priveşte, el trebuie să fie! Ori nemaifiind, i s-a declanşat o mare tulburare, nemulţumire, ură, dramă şi altele la un loc. Pentru a crea atmosferă, pentru a încerca să caute revoltă şi susţinere în rândul celor prezenţi, profesori, localnici şi-a invitat nişte prieteni, familia, şi-a învoit copila de la Şcoala generală din Sebeş, dar mai ales pe „pitorescu” preot local Coman. Un slujbaş al bisericii, uneori scăpat de sub control. Scenariul a fost unul periculos, chiar grav.
S-a considerat că cei prezenţi vor sări în sprijinul directorului schimbat. Ori schimbarea o aşteptau mulţi, fiind, directorul, probabil, cu cele mai multe reclamaţii din învăţământ. Acest sărman preot a încercat în mod absolut oribil să creeze tensiune spunând printre altele: “Astăzi asistăm la un fel de masacru. Sabia coboară peste capul unui om valoros al comunităţii noastre, asupra celui mai valoros director pe care l-a avut această şcoală!!!”. Evident că unii din clasele mici se uitau îngroziţi cine şi de unde vine cu sabia să facă urgia, elevii mai mari se amuzau.
Scenariul penibil nu a dat rezultate. Nu avea însă ce căuta un astfel de spectacol în faţa sutelor de elevi. Este obligatoriu ca ISJ, protecţia copilului, poliţia să se autosesizeze şi să-i ia sub acuzare atât pe preotul Coman, cât şi pe prof. Bâtiu pentru instigare şi traume psihice aduse minorilor. Dacă cineva constată această realitate vom da imagini naţiunii, luate cu două camere de luat vederi din unghiuri diferite. Cu toată pledoaria preotului şi instigările făcute acţiunea nu şi-a atins scopul şi e normal să fie aşa. Singurul care a lăcrimat în mod lamentabil a fost Bâtiu. Mai degrabă este vorba de teama faţă de o eventuală şi necesară anchetă privind modul de derulare a investiţiei. Motivul invocat de primarul Sebeşului că la Petreşti este o comunitate unită nu are susţinere, mai ales că în ultimii douăzeci de ani localitatea a fost populată cu familii venite din alte părţi. Da, a fost cândva comunitate unită când la Petreşti era o comunitate germană numeroasă. Alte vremuri, alţi oameni, alt preot, alte obiceiuri, alte valori. Prof. Bâtiu însă în continuare cântă pe viaţă alături de preot în Biserica din Petreşti. „Spectacolul” s-a lăsat cu chef la care noua directoare nu a fost invitată. Ce mai unitate!
(M.C., Petreşti)