Ajuns la cea de-a unsprezecea ediție, Amsterdam Music Festival pregătește o ediție cu totul specială, sâmbătă, 21 octombrie, pe stadionul Johan Cruijff Arena din Amsterdam. Fenomenala artistă de origine belgiană. Charlotte de Witte, este surpriza din line-up-ul anunțat de organizatori pentru 2023.

Alături de aceasta pe scenă vor mai urca vor împărți scena AMF în 2023 Afrojack, Armin van Buuren, Dimitri Vegas & Like Mike, James Hype, Meduza sau Vini Vici. Cel mai mare eveniment care are loc în cadrul Amsterdam Dance Event a anunțat.

La un deceniu de existență, AMF întoarce pagina, anticipând cine sunt următoarele superstaruri ale muzicii dance. „Am fost întotdeauna mândri să rezervăm cele mai mari nume din industria noastră la AMF”, a declarat co-fondatorul și CEO-ul ALDA, Allan Hardenberg. „Ceea ce vedem acum este o artistă care, fără îndoială, își revendică spațiul ca una dintre cele mai mari vedete ale muzicii dance. Credem cu tărie că artiști precum Charlotte de Witte sunt viitorul, așa că am simțit că ar trebui să-i oferim o platformă precum AMF pentru a răspândi acest sunet”, a incheiat acesta.

AMF 2023 va oferi, de asemenea, o oportunitate unică de a-l vedea pe Headhunterz interpretând unul dintre ultimele sale spectacole, darămite la această scară. Headhunterz a anunțat recent că va înceta să cânte după 2023 pentru a se concentra pe producerea de muzică.

Colaborare cu TIK TOK

Pe lângă cartografierea de noi teritorii dintr-o perspectivă muzicală, AMF este, de asemenea, lider atunci când vine vorba de crearea de conținut la evenimentele lor. De asemenea, AMF anunță cu mândrie că TikTok este partenerul oficial de conținut al evenimentului. Vorbind despre parteneriat, Farhad Zand, TikTok Music Partnerships, a declarat: „Pe măsură ce TikTok își aprofundează angajamentul față de muzica electronică, suntem atât de încântați să colaborăm cu AMF pe măsură ce ne întoarcem la Amsterdam Dance Event pentru al doilea an. ADE este un eveniment iconic și extrem de influent în industria globală a muzicii electronice și abia așteptăm să ne întoarcem cu hub-ul nostru TikTok pentru a explora modalități de a continua să creștem un gen atât de interesant și divers din punct de vedere muzical.”

Mai multe detalii dar și bilete pentru marele eveniment al toamnei din Europa găsiți pe amf-festival.com, începând de la 89,00 €.

Gala Premiilor pentru Directorii Anului 2023: înscrieri prelungite și premii în valoare totală de peste 14.000 de euro

Asociația pentru Valori în Educație (AVE) prelungește înscrierile pentru Gala Premiilor pentru Directorii Anului 2023. Astfel, directorii și directorii adjuncți din liceele, școlile și grădinițele publice și private din România mai pot aplica pentru unul dintre cele patru premii până pe 22 august (ora 23.59). Înscrierea se face online.

Gala Premiilor pentru Directorii Anului este un eveniment unic care apreciază la scenă deschisă poveștile de succes ale liderilor educaționali care fac diferența pentru copii și transformă școlile din România. Totodată, este singurul eveniment care aduce împreună liderii din școli și pe cei din business, reprezentanți din sectorul non-profit și din cel public, determinați să genereze schimbarea necesară pentru viitorul școlilor din țara noastră.

Asociația pentru Valori în Educație premiază începând din 2017 directorii de școală care, prin eforturile și proiectele pe care le implementează, schimbă școlile și comunitățile din care fac parte. Anul acesta are loc a șaptea ediție a Galei Premiilor pentru Directorii Anului, care se va desfășura pe 9 octombrie, la Ateneul Român.

  Prin intermediul Galei Premiilor pentru Directorii Anului este recunoscut rolul strategic al directorului de școală în procesul de modernizare a educației. AVE premiază 4 directori de școală în cadrul următoarelor categorii: Inovare, Antreprenoriat, Egalitate de Șanse, precum și marele premiu, Directorul Anului 2023. Pentru fiecare categorie va fi acordat un premiu în valoare de 3.500 de euro cu scopul de a susține directorii în proiectele pe care le au în derulare în cadrul școlii sau pentru a demara un nou proiect. De asemenea, aceștia primesc și un loc în programul AVE de transformare a școlilor din România.

Înscrierea se face prin completarea, până pe 22 august, ora 23.59, a unui formular disponibil online, unde fiecare director poate aplica pentru cel mult două categorii de premii din cele trei posibile – Inovare, Antreprenoriat și Egalitate de Șanse. Fiecare director înscris este luat automat în considerare și pentru marele premiu, Directorul Anului 2023.

Mai mult, oricine cunoaște un director de școală cu rezultate extraordinare îl poate încuraja să aplice prin completarea unui formular de recomandare care durează maximum 5 minute.

Selecția și jurizarea pentru Gala Premiilor pentru Directorii Anului se fac în mai multe etape, pentru care au fost cooptați specialiști din diferite domenii. Comisiile de jurizare alocate fiecărei categorii de premiu vor fi compuse din minimum șapte membri, majoritatea reprezentanți ai mediului de afaceri, specialiști în recrutare și educație, precum și câte un reprezentant al elevilor și un jurnalist.

Gala Premiilor pentru Directorii Anului este la a șaptea ediție și își propune să devină o tradiție. Evenimentul, organizat de Asociația pentru Valori în Educație, are rolul de a oferi sprijin și recunoaștere directorilor de școală, dar și să creeze un mediu în care educația să fie apreciată și valorizată, inspirând și mobilizând întreaga comunitate și lideri din diferite sectoare pentru a se implica în transformarea educației. Asociația pentru Valori în Educație (AVE) este o organizație non-profit, al cărei principal obiectiv este acela de a aduce sistemul educațional din România în top 10 din Europa, până în 2035. AVE dorește să transforme sistemul educațional din România într-unul care să promoveze respectul, onestitatea, spiritul de echipă și responsabilitatea. Detalii complete pot fi găsite pe site-ul https://ave-romania.ro/.

79 de ani de la trecerea la cele veșnice a lui Ion C. Pena: Scriitorul teleormănean este înmormântat la Alba Iulia

S-a născut într-o familie de țărani agricultori, fiind primul din cei șapte copii ai familiei Chiriță (Firică) Pena și Polibiada (Lisandra) Pena din Belitori, azi Troianul, judetul Teleorman. Rădăcinile familiei scriitorului pe linie paternă se trag din marginimea Corabiei, ce ținea atunci de vechiul județ Romanați. Rǎnit pe front, dupǎ o lungǎ şi grea suferinţǎ, moare în Spitalul Militar şi este înmormântat în Cimitirul Eroilor din Alba Iulia alături de fiul lui Sadoveanu.

Pe 29 iulie 2023 s-au împlinesc 79 de ani de la trecerea la cele veşnice a scriitorului Ion C. Pena. Breasla literarǎ l-a uitat aproape în totalitate. El a creat şi s-a impus într-o perioadă tulbure a istoriei României, în perioada interbelică, etapă urmată de epoca regimului comunist, care a dus la scoaterea sa în afara circuitului public prin includerea de cǎtre cenzură în „fondul special (S) – interzişi” între 1945-1989, mort fiind.

Prin 1998 se ştiau foate puţine informaţii literare şi personale despre Pena. Am început documentarea mea în arhive şi biblioteci, în localitǎţile Sicheviţa din Banat, judeţul Caraş, şi Domneşti din judeţul interbelic Muşcel unde el a activat ca finanţist. De asemenea am bǎtut la multe uşi literare şi publicistice din ţarǎ care nu s-au deschis. Dupǎ ce i-au citit scrierile, atâtea câte am reuşit sǎ recuperez, Oana Pellea şi Ioan Gyuri Pascu m-au încurajat să-l popularizez „pentru cǎ meritǎ”

Pe plan local, pe aceastǎ cale, le sunt recunoscǎtor domnilor: Virgil Şerbu Cisteianu, ziaristul scriitor, directorul revistei „Gând Românesc” şi Ioan Străjan, membru al Fundaţiei „Alba Iulia – 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României” şi al revistei „Dacoromania”, fost director, care au publicat în cele douǎ reviste articole despre Pena. Domnul Ioan Doru Inurean de la Primǎria Alba Iulia s-a ocupat de realizarea si montarea plǎcii comemorative dedicate lui Ion Pena de la intrarea în Cimitirul Eroilor. In Revista Rânduiala a Centrului de Cultura „Augustin Bena” Alba este publicat articolul „Ion Pena, scriitorul interzis”. In ultimul numǎr al revistei „Discobolul”, nr. 304 – 305 – 306 / 2023, care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din Romania, revista filialei Alba – Hunedoara, lui Pena îi sunt alocate mai multe pagini şi le mulţumesc pentru aprecieri domnilor Mircea Stâncel, Cornel Nistea şi Aurel Pantea.

Ca poet, Pena era aşezat în linia întai a tinerilor poeţi interbelici de Stefan Baciu redactorul „Universului Literar”, suplimentul ziarului „Universul”, care era cel mai important ziar al vremii cu tiraje de peste 150.000 de exemplare. În volumule sale „Fotografii la periscop” – Editura Aius, Craiova, 2013, şi „Secvenţe de istorie literară – opera omnia – publicistică şi eseu contemporan” – Editura TipoMoldova, Iași, 2014, care cuprind studii despre Radu Grămăticul, Grigore Gellianu, Şt. O. Iosif, Gala Galaction, Ion Pena, Constantin Noica, Marin Preda şi Mircea Scarlat, cunoscutul publicist şi istoric literar, Stan V. Cristea, membru al USR, consemnează că „Surprinzător, prin 1943 – 1944, Ion Pena pare că evolua spre un nou fel de poezie, îi întrezărim – incredibil, cumva – pe Nichita Stănescu şi Marin Sorescu.”

Pena publica epigrame cu precǎdere în marile reviste de gen „Pǎcalǎ” şi „Epigrama”. In 1942 redactorii de la revista „Pǎcalǎ” publică o „Antologie epigramaticǎ” în care Pena apare alǎturi de Ion Luca Caragiale, Pǎstorel Teodoreanu, Cincinat Pavelescu și alți epigramiști emblematici si nu numai, cincizeci la număr. Publicistic, Pena a publicat articole care susţineau cauza ţǎranului român în „Graiul Tineretului” – Organ al Tineretului Național – Tǎrǎnesc – Turnu Mǎgurele, care apǎrea sub conducerea unui comitet.

Este important de spus cǎ Pena a scris şi prozǎ. Astfel, astăzi, noi putem să judecăm firul epic din proza utopică în două părţi, „Moneda fantazienilor”, scrisă în Banat, la Sicheviţa, între 1937 – februarie 1938, în care merge cu anticipaţia pânǎ în 1 ianuarie 2000. Prima parte a fost publicatǎ în revista „Drum”, în anul 1937, numărul de Crăciun, iar partea a doua, singurul manuscris, în dactilogramă, rămas la fratele mai mic, Petre C Pena, a ajuns la nepotul lor, Marin Scarlat, care l-a dat spre publicare. Ion C Pena se dovedeste un foarte bun analist social de anticipaţie. Prozatorul şi publicistul Constantin Stan (1951 – 2011) scrie despre faptul că „Pena, prin povestirea sa, îl devansează pe George Orwell”, autorul faimosului roman „Ferma animalelor”, scris în 1945. Iar profesorul, ziaristul şi prozatorul Victor Marin Basarab afirma tot în 2001 în cartea pe care începuse s-o scrie despre Pena: „Moneda fantazienilor” ar trebui pusǎ în circulaţie şi aşezatǎ într-o exactǎ comparaţie cu proza urmuzianǎ, într-o corectǎ înţelegere a vizionarismului sud-est european şi, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescian.” Acum, în 2023, citind şi cumpǎnind, putem afirma că Ion Pena a fost un vizionar.

Pentru prima datǎ am ajuns în Cimitirul Eroilor la începutul anilor ’90, bǎlǎriile acopereau crucile eroilor, totul era dezolant. Am mers la una din casele de vizavi de cimitir si am rugat un bǎrbat sǎ mǎ ajute cu o sapǎ şi o greblǎ şi am trecut la treabǎ, curǎţind mormântul unchiului meu. Se pare cǎ cineva a vǎzut demersul meu si anul urmǎtor cimitirul avea o altǎ faţǎ. In primǎvara acestui an au început lucrările de reparaţii si înlocuirea crucilor. „Ing. Ioan Bălgrădean, cel care a depus o muncă titanică de documentare în arhive, inclusiv la Pitești, pentru identificarea eroilor înhumați la Alba Iulia, a declarat pentru www.ziarulunirea.ro că şase dintre cruci au fost scoase și predate autorităților, pentru a fi păstrate în formatul original din 1946. Este vorba despre crucile de la mormintele slt. Paul Mihu Sadoveanu, fiul scriitorului Mihail Sadoveanu, poetului teleormănean – serg TR – Ion C. Pena, plt. Mihail Huza, din Alba Iulia, precum și câte o cruce de la mormântul unui soldat roman necunoscut, al unui soldat german și al unui prizonier maghiar.”

Remarcabilă aprecierea marelui poet şi critic literar Gheorghe Grigurcu: „De-o preţuire aparte merită scrierea în proză a lui Ion Pena, Moneda fantazienilor (1937 – 1938) care oferă o viziune surprinzător anticipativă a ceea ce va reprezenta la noi societatea „socialistă”. Cu o amărăciune ascunsă sub o relaxare candid exaltată, autorul descrie fenomenele totalitarismului ce se va instaura după moartea sa, de la cinismul viclean al dictaturii şi eşafodajul economic inuman, la distrugerea proprietăţii private, deopotrivă la oraş şi la sat, la propaganda deşănţată şi ideologizarea obligatorie. E o operă de ţinută orwelliană, cu impresionante vaticinări, singulară, după cît se pare, în literele noastre. Negreşit, Ion Pena merită de acum încolo o susţinută atenţie recuperatoare.”

Marin Scarlat, strănepotul scriitorului