De ce a fost Alba Iulia eliminată din competiția pentru Capitală Europeană a Culturii 2021 – Concluziile juriului

Juriul internațional responsabil de selecția candidaturilor pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 a făcut public raportul privind evaluarea dosarelor de participare în faza de preselecție a competiției.

Reamintim că în etapa de preselecție, derulată în perioda 7-10 decembrie 2015, au fost analizate candidaturile a 14 orașe, calificându-se în faza finală doar Cluj-Napoca, Timișoara, Baia Mare și București.

În raport sunt prezentate pe surt motivele pentru care oferta municipiului Alba Iulia nu a îndeplinit criteriile de selecție și nu s-a ridicat la așteptările juriului, nici măcar pentru o calificare în faza a doua a selecției.

CITEȘTE ȘI: Alba Iulia a ratat lista scurtă pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021

Cu respect față de rezultatele remarcabile obținute în ultimi ani de municipiul Alba Iulia în ceea ce privește revitalizarea patrimonuiului cultural și dezvoltarea infrastructurii urbane, care au pus orașul pe harta celor mai apreciate destinții turistice din România, concluziile acestui raport pot fi o lecție utilă în redefinirea strategiei culturale de dezvoltare pe termen lung a orașului.

Poate că o amplă dezbatere publică, în cadrul căreia să fie discutate diferite propuneri bazate pe resursele avute la dispoziție, în care să fie implicată  mai mult comunitatea locală, dar și specialiști recunoscuți în domeniu, ar fi o soluție în acest sens.

 

De ce nu s-a calificat Alba Iulia în  competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 – extras din raportul juriului publicat în limba engleză

Juriul consideră că o strategie culturală ar trebui să acopere obiective mai ample și pe termen mai lung decât proiectul ECOC (n.r. Capitală Culturală Europeană). De asemenea experții care au evaluat dosarul municipiului Alba Iulia au apreciat ca fiind neclare viziunea și strategia propuse cu privire la ambițiile specifice ale programului ECOC, comparativ cu un simplu program îmbunătățit de evenimente culturale.

“Accentul pe o abordare festival vede proiectul Capitală Culturală Europeană mai degrabă ca pe un loc de întâlnire pentru consumul cultural, decât un spațiu de dezvoltare al artiștilor și industriilor creative și culturale din oraș.

Propunerea alocării unor sume relativ mari la capitolul marketing (26% din cheltuielile de program, dar cu un accent limitat pe internațional) a întărit această percepție a juriului.

Juriul apreciază planul propus privind dezvoltarea zonei urbane din jurul centrului istoric, însă pe de altă parte subliniază faptul că s-ar fi așteptat să vadă în același timp și o strategie de dezvoltare și construcție a capacității unor organizații și proiecte artistice, culturale și creative durabile în aceste spații, cu atât mai mult cu cât în dosarul de candidatură este specificat că infrastructura culturală a oraşului nu este foarte bogată în instituţii permanente.

Un plan de consolidare al acestor capacități ar fi putut fi dezvoltat cu investițiile de cheltuieli de capital, mai apreciază membrii comisiei.

Juriul consideră că dimensiunea europeană în cadrul strategiei propuse a fost subevaluată, identificând un dezechilibru între producțiile artiștilor care ar urma să fie aduse, în comparație cu crearea de parteneriate durabile pentru a dezvolta produse artisitice noi și personalizate.

“Programul propus este centrat pe performanță și pune puțin accent pe creație și inovare; nu ar întruni cerințele criteriului privind creșterea în rândul cetățenilor a nivelului de conștientizare și de înțelegere a diversității culturilor din Europa.

Există, de asemenea, un dezechilibru între artele spectacolului în comparație cu alte forme de artă. Implicarea comunității locale a fost deasemenea subdezvoltată. Juriul a fost dezamăgit să vădă că proiectele care implică cetățeni de etnie romă au fost incluse în cadrul dimensiunii europene, și nu ca cetățeni ai orașului Alba Iulia.

În plus, conceptul Alba Iulia ca „simbol al Unirii” (în România și în Europa) nu a propus o narațiune concretă nouă, cu legăturile și valori comune specifice.

Procesul de implicare a comunității, inclusiv în sectorul cultural existent, nu a fost clar, mai ales, intenția de a aduce alte comunități etnice înapoi în oraș nu a fost însoțită de un program concret sau o strategie clară.

Propunerea privind organizarea nu a fost clară, în special legătura și ierarhiile între coordonare, concepție și implementare / producție, precum și între cea dintre politic și executiv.

Juriul a avut îndoieli cu privire la structura de management propusă în oferta privind echipa de coordonare a proiectului. Nu a fost destul de clar modul în care vor fi împărțite responsabilitățile, și independența fundatiei care va avea grijă de managementul de proiect. Guvernarea Fundației în ceea ce privește autoritățile locale ridică întrebări.

Comisia a avut îndoieli cu privire la conectarea proiectului cu moștenirea finală a ECOC (n.r. Capitală Culturală Europeană)..

Juriul a considerat bugetul propus (n.r. 13,6 milioane de euro) ca fiind redus pentru un proiect atât de complex și de mare ca ECOC; ar fi puțin probabil să aibă un impact la nivel european.

În general, juriul a considerat că oferta a fost potrivită pentru obiectivul strategic al orașului de a oferi o gamă largă de spații artistice pentru spectacole, atât pentru beneficiul local cât și cel turistic. Programul de dezvoltare urbană și a dezvolatrea abordării Festival merită să continue”, conchide juriul în raportul dedicat candidatei Alba Iulia.

CITEȘTE ȘI: Alba Iulia, oficial în competiția pentru Capitală Europeană a Culturii în 2021. Ce șanse are, neoficial…

Juriul care a analizat dosarele orașelor candidate și a elaborat raportul a fost format din 12 experți independenți, dintre care 10 desemnați de către instituțiile și organismele Uniunii Europene, iar doi de către Ministerul român al Culturii.

B.P.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---