De ce a fost Alba Iulia eliminată din competiția pentru Capitală Europeană a Culturii 2021 – Concluziile juriului

Juriul internațional responsabil de selecția candidaturilor pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 a făcut public raportul privind evaluarea dosarelor de participare în faza de preselecție a competiției.

Cetatea Alba Iulia aerian CI Reamintim că în etapa de preselecție, derulată în perioda 7-10 decembrie 2015, au fost analizate candidaturile a 14 orașe, calificându-se în faza finală doar Cluj-Napoca, Timișoara, Baia Mare și București.

ELIT

În raport sunt prezentate pe surt motivele pentru care oferta municipiului Alba Iulia nu a îndeplinit criteriile de selecție și nu s-a ridicat la așteptările juriului, nici măcar pentru o calificare în faza a doua a selecției.

CITEȘTE ȘI: Alba Iulia a ratat lista scurtă pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021

Cu respect față de rezultatele remarcabile obținute în ultimi ani de municipiul Alba Iulia în ceea ce privește revitalizarea patrimonuiului cultural și dezvoltarea infrastructurii urbane, care au pus orașul pe harta celor mai apreciate destinții turistice din România, concluziile acestui raport pot fi o lecție utilă în redefinirea strategiei culturale de dezvoltare pe termen lung a orașului.

ADEZIUNE PLUS

Poate că o amplă dezbatere publică, în cadrul căreia să fie discutate diferite propuneri bazate pe resursele avute la dispoziție, în care să fie implicată  mai mult comunitatea locală, dar și specialiști recunoscuți în domeniu, ar fi o soluție în acest sens.

 

De ce nu s-a calificat Alba Iulia în  competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 – extras din raportul juriului publicat în limba engleză

Juriul consideră că o strategie culturală ar trebui să acopere obiective mai ample și pe termen mai lung decât proiectul ECOC (n.r. Capitală Culturală Europeană). De asemenea experții care au evaluat dosarul municipiului Alba Iulia au apreciat ca fiind neclare viziunea și strategia propuse cu privire la ambițiile specifice ale programului ECOC, comparativ cu un simplu program îmbunătățit de evenimente culturale.

“Accentul pe o abordare festival vede proiectul Capitală Culturală Europeană mai degrabă ca pe un loc de întâlnire pentru consumul cultural, decât un spațiu de dezvoltare al artiștilor și industriilor creative și culturale din oraș.

Propunerea alocării unor sume relativ mari la capitolul marketing (26% din cheltuielile de program, dar cu un accent limitat pe internațional) a întărit această percepție a juriului.

Juriul apreciază planul propus privind dezvoltarea zonei urbane din jurul centrului istoric, însă pe de altă parte subliniază faptul că s-ar fi așteptat să vadă în același timp și o strategie de dezvoltare și construcție a capacității unor organizații și proiecte artistice, culturale și creative durabile în aceste spații, cu atât mai mult cu cât în dosarul de candidatură este specificat că infrastructura culturală a oraşului nu este foarte bogată în instituţii permanente.

Un plan de consolidare al acestor capacități ar fi putut fi dezvoltat cu investițiile de cheltuieli de capital, mai apreciază membrii comisiei.

Juriul consideră că dimensiunea europeană în cadrul strategiei propuse a fost subevaluată, identificând un dezechilibru între producțiile artiștilor care ar urma să fie aduse, în comparație cu crearea de parteneriate durabile pentru a dezvolta produse artisitice noi și personalizate.

“Programul propus este centrat pe performanță și pune puțin accent pe creație și inovare; nu ar întruni cerințele criteriului privind creșterea în rândul cetățenilor a nivelului de conștientizare și de înțelegere a diversității culturilor din Europa.

Există, de asemenea, un dezechilibru între artele spectacolului în comparație cu alte forme de artă. Implicarea comunității locale a fost deasemenea subdezvoltată. Juriul a fost dezamăgit să vădă că proiectele care implică cetățeni de etnie romă au fost incluse în cadrul dimensiunii europene, și nu ca cetățeni ai orașului Alba Iulia.

În plus, conceptul Alba Iulia ca „simbol al Unirii” (în România și în Europa) nu a propus o narațiune concretă nouă, cu legăturile și valori comune specifice.

Procesul de implicare a comunității, inclusiv în sectorul cultural existent, nu a fost clar, mai ales, intenția de a aduce alte comunități etnice înapoi în oraș nu a fost însoțită de un program concret sau o strategie clară.

Propunerea privind organizarea nu a fost clară, în special legătura și ierarhiile între coordonare, concepție și implementare / producție, precum și între cea dintre politic și executiv.

Juriul a avut îndoieli cu privire la structura de management propusă în oferta privind echipa de coordonare a proiectului. Nu a fost destul de clar modul în care vor fi împărțite responsabilitățile, și independența fundatiei care va avea grijă de managementul de proiect. Guvernarea Fundației în ceea ce privește autoritățile locale ridică întrebări.

Comisia a avut îndoieli cu privire la conectarea proiectului cu moștenirea finală a ECOC (n.r. Capitală Culturală Europeană)..

Juriul a considerat bugetul propus (n.r. 13,6 milioane de euro) ca fiind redus pentru un proiect atât de complex și de mare ca ECOC; ar fi puțin probabil să aibă un impact la nivel european.

În general, juriul a considerat că oferta a fost potrivită pentru obiectivul strategic al orașului de a oferi o gamă largă de spații artistice pentru spectacole, atât pentru beneficiul local cât și cel turistic. Programul de dezvoltare urbană și a dezvolatrea abordării Festival merită să continue”, conchide juriul în raportul dedicat candidatei Alba Iulia.

CITEȘTE ȘI: Alba Iulia, oficial în competiția pentru Capitală Europeană a Culturii în 2021. Ce șanse are, neoficial…

Juriul care a analizat dosarele orașelor candidate și a elaborat raportul a fost format din 12 experți independenți, dintre care 10 desemnați de către instituțiile și organismele Uniunii Europene, iar doi de către Ministerul român al Culturii.

B.P.

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Te-ar putea interesa și:

Alba Iulia REVINE la SCENARIUL ROȘU. Incidența de infectare a ajuns la 3 cazuri/1000 de locuitori

Deși carantinarea Municipiului Alba Iulia a „dat roade” în ceea ce privește scăderea numărului de persoane infectate, orașul nostru a… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

OFICIAL| 3.697 cazuri noi de coronavirus în România. Bilanțul total ajunge la 676.968 de îmbolnăviri

Marți, 12 ianuarie 2021, Grupul de Comunicare Strategică a dat publicității noul bilanț al pandemiei de COVID-19 în România. Până… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Un polițist îi umilește pe polițiștii care au protestat pentru salarii: ”Mergeți la privat că se dau sporuri babane!”

Un polițist îi umilește pe polițiștii care au protestat pentru salarii: ”Mergeți la privat că se dau sporuri babane!” Protestul… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

DOCUMENT| Comuna Stremț în scenariul ROȘU, Ocna Mureș, Cetatea de Baltă și Sântimbru în scenariul GALBEN. Măsuri pentru următoarele 14 zile stabilite de CJSU Alba

În urma ședinței Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, s-a dispus menținerea în scenariul roșu a localității Stremț și în… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

DOCUMENT| Orașul Abrud SCAPĂ de restricții. Incidența de infectare a scăzut sub 1,5/1000 de locuitori

Datorită scăderii incidenței cazurilor de coronavirus sub 1.5 la mie, orașul Abrud scapă de restricțiile impuse prevenirii răspândirii noului coronavirus,… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

OFICIAL: Starea de alertă, PRELUNGITĂ cu încă 30 de zile: Măsurile și restricțiile care vor trebui respectate

Prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă, începând de miercuri, 13 ianuarie a fost aprobată de către Guvernul… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

6 Comentarii

Horea 2 februarie 2016 at 15:39

„Juriul a fost dezamăgit să vădă că proiectele care implică cetățeni de etnie romă au fost incluse în cadrul dimensiunii europene, și nu ca cetățeni ai orașului Alba Iulia.”

Cine n-are ţigani, …

Obs. 2 februarie 2016 at 21:15

Cine n-are? Sa nu-i cumpere!
Astia vin singuri.

Zice ceva, mai jos (fane), dar asa ceva nu se mai poate.

Horea 3 februarie 2016 at 11:36

Nu este niciun „fane” mai jos!

pilu 2 februarie 2016 at 22:41

Pai dupa cele insirate mai sus n-a prea fost O.K nimic. Din nimic iese acelasi lucru.

Gigy 2 februarie 2016 at 23:10

Cred ca problema este ca s-a vrut un fel de „Cântarea României” și nu s-a pus accent pe perenitate. Sa strângi omeni într-o piață cu cântece gen „manele” și alt fel de asemenea „activități culturale” nu este de acceptat. Un proiect de asemenea anvergura trebuie sa lase după el o „dâra”, cava care să asigure continuitate…

S 3 februarie 2016 at 11:07

Desigur, ca si problema „tiganilor”, a fost taxata dur, dar nu a fost „principala problema, „ci „tigania”, si circul gratuit, facut de Piticul Atomic! Cine nu il are pe Senatorul „Fonfo”, si pe Piticul Atomic, nu are decat „sa si-l cumpere”!

Comentariile sunt oprite