Când pică Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani

Când vor fi Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani: 2020, 2021, 2022, 2023, 2024, 2025 • Când cade Paștele în 2020.

Pastele ortodox 2020 este în data de 19 aprilie, iar Pastele catolic 2020  se sărbătorește în 12 aprilie.

Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară.

Citește și: cele mai frumoase mesaje de Paște pe care le poți trimite celor dragi.

Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

CÂND SE VA SĂRBĂTORII PAȘTELE 2020 și în următorii ani:

Când pică Paştele Ortodox în anii 2020, 2021, 2022, 2023, 2024, 2025

Paștele Ortodox 2020 – 19 aprilie

Paștele Ortodox 2021 – 2 mai

Paștele Ortodox 2022 – 24 aprilie

Paștele Ortodox 2023 – 16 aprilie

Paștele Ortodox 2024 – 5 mai

Paștele Ortodox 2025 – 20 aprilie

Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie

Paștele Ortodox 2027 – 2 mai

Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie

Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie

Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie

Când cade Paştele Catolic între anii 2020, 2021, 2022, 2023, 2024, 2025

Paștele Catolic 2020 – 12 aprilie

Paștele Catolic 2021 – 4 aprilie

Paștele Catolic 2022 – 17 aprilie

Paștele Catolic 2023 – 9 aprilie

Paștele Catolic 2024 – 31 martie

Paștele Catolic 2025 – 20 aprilie

Paștele Catolic 2026 – 12 aprilie

Paștele Catolic 2027 – 2 mai

Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie

Paștele Catolic 2029 – 8 aprilie

Paștele Catolic 2030 – 28 aprilie

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

POSTUL PAŞTELUI, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.

În general, preoţii şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca pe o instituţie de origine apostolică. În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică în vinerea şi sâmbăta de dinainte de Paşti, alţii trei, o săptămână sau chiar până la şase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus, în aceeaşi vreme, postul dura doar 40 de zile.

Citește și: Cele mai frumoase texte cu mesaje de anul nou și urări de Crăciun pentru: rude, prieteni, colegi

Cât ține Postul Mare

De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru.

Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat după acel moment.