Cum se sărbătorea odinioară Dragobetele. Care este semnificația numelui său și care sunt credințele populare

Cum se sărbătorea odinioară Dragobetele. Care este semnificația numelui său și care sunt credințele populare

Dragobetele, sărbătorea autohtonă a dragostei, este sărbătorită în 24 februarie, de către românii de pretudinteni.

Citește și: Mesaje de Dragobete • Declarații de dragoste de Dragobete • Urări de Dragobete, citate și texte cu mesaje care pot fi transmise prin SMS de Dragobete

În cartea sa, intitulată „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, scriitoarea Maria Bocșe a subliniat semnificațiile pe care această sărbătoare le are pentru milioanele de conaționali.

în tradițiile autohtone ale spațiului carpatic, se celebra între 24-28 februarie sau între 1-25 martie, Dragobetele, numit și „Capul Primăverii”, divinitate locală, împrumutată din nordul Dunării și în sud, în Balcani. Fiind probabil o reprezentare a unei divinități tracice, s-a păstrat doar cu numele slav, de la „ dorogoi”, cel iubit sau de la „dorogoi bâti”, a fi iubit.

Dar, confluențele dintre spiritualitatea carpatică și cea mediteraneeană ne pot conduce și spre o altă interpretare. Textele antice ale latinilor pomeneau și de festivitatea numită Caristia, sărbătoarea veselă a rudeniilor și a prietenilor, în ziua de 22 februarie, în aceeași perioadă cu Dragobetele carpatic.

Se spune, așadar, că Dragobete sau Iovan Dragomir – nume cu aceeași origine slavă, de la „dorogoi” – era fiul Babei Dochii – ipostază autohtonă a zeiței pământului, Zea Mater, Terra Mater. El era simbolul tinereții, al vigorii, al frumuseții, al dragostei, în opoziție cu bătrânețea, cu decrepitudinea omului și a timpului.

Citește și: Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de Dragobete, sărbătoarea iubirii la români

Credințele populare spuneau că în această zi se împerecheau și păsările nemigratoare, începând a-și face cuiburile, iar cele care nu-și găseau perechea, la fel ca și oamenii rămâneau singuratice tot anul.

Femeile stropeau cu „apă de omăt” casa, paturile și lavițele, pentru purificarea locuinței, a spațiului familiei, hărăzind sănătate și armonie, pe întreg anul.

In această zi, tineretul satelor facea „joc” și petrecere, înaintea Postului Paștilor. Bătrânii povesteau atunci, că Dragobete și-a însoțit mama, pe Baba Dochie la munte, cu hirma de oi, înghețând în viscolul lui februarie, alături de ea, ca jert a a usă vieții și schimbărilor atmosferice și ale destinului

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News