Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de Dragobete, sărbătoarea iubirii la români. “Dragobetele sărută fetele”.

Obiceiuri şi tradiţii străvechi de Dragobete. Superstiţii şi credinţe populare de Dragobete. Pe 24 februarie se celebrează Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români.

Ziua lui Dragobete, zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii are origini străvechi. Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. Urmând firul anumitor legende populare, se pare că Dragobete (numit şi “Cap de primăvară”, “Năvalnicul” sau “Logodnicul Păsărilor”) nu era nimeni altul decât fiul babei Dochia, un flăcău extrem de chipeş şi iubăreţ, care seducea femeile ce îi ieşeau în cale. Dragobete a rămas însă până în ziua de astăzi ca simbolul suprem al dragostei autohtone.

Obiceiuri şi tradiţii străvechi de sărbătoarea Dragobetelui

Sărbătoarea Dragobetelui are o simbolistică bogată şi interesantă. Dragobetele îngemănează în esenţă sa atât începutul, cât şi sfârşitul – începutul unui nou anotimp şi al reînsufleţirii naturii, sfârşitul desfătărilor lumeşti căci începe Postul Sfânt al Paştelui.

“Dragobetele săruta fetele”
În vremuri de demult (în anumite zone chiar şi astăzi!), în această zi de mare sărbătoare, tinerii îmbrăcaţi în straie frumoase, cuvincioase obişnuiau să se strângă în păduri şi să culeagă în buchetele cele dintâi flori ale primăverii.

Culesul florilor se continua cu voie bună şi cântece, cu un fel de joc numit “zburătorit”. La ceasul prânzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii le fugăreau, încercând să le prindă şi să le dea un sărutat. Dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă, ulterior având loc şi sărutul considerat echivalent al logodnei şi al începutului iubirii între cei doi. Înspre seara, logodna urma să fie anunţată comunităţii satului şi membrilor familiei.

Cei care participau la sărbătoare, respectând tradiţia, erau consideraţi a fi binecuvântaţi în acel an. Ei vor avea parte de belşug, fiind feriţi în schimb de boli şi febră. Conform anumitor superstiţii din bătrâni, cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an. Acest obicei a dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe “Dragobetele săruta fetele !”.

Dacă vremea era mohorâtă în această zi, dacă era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strângeau într-o casă “să facă de Dragobete”, să petreacă, să lege prietenii, să se ţină de jocuri şi ghiduşii. În anumite zone, fetele tinere obişnuiau să arunce acuzaţii pentru farmecele de urâciune făcute împotriva rivalelor în iubire. De asemenea, tinerii flăcăi îşi crestau uşor braţul în forma unei cruci şi îşi atingeau tăieturile rostind jurământul de a rămâne pe viaţa fraţi de sânge.

Cu ocazia acestei zile, bătrânii satului acordau o îngrijire specială animalelor din ogradă, dar şi păsărilor. Bătrânii credeau că în această zi păsările îşi aleg perechea pe viaţă şi se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârşit de iarnă şi început de primăvară, Dragobete oficia nunţirea păsărilor în cer. Sacrificarea animalelor este interzisă în această zi. În rostul împerecherii păsărilor nu ai voie să intervii, se crede…

În anumite zone ale ţării, în această zi, tinerii îşi unesc destinele prin logodnă, promiţându-şi credinţa şi iubire.

Citeşte şi: Mesaje de Dragobete. Declaraţii de dragoste, felicitări şi SMS-uri pe care le poţi trimite de ziua îndrăgostiţilor la români

Superstiţii şi credinţe populare de Dragobete

În vremuri de demult exista obiceiul ca fetele tinere necăsătorite să strângă zăpada rămasă pe alocuri, zăpada cunoscută drept “zăpada zânelor”. Apa rezultată prin topire era considerată ca având proprietăţi magice în iubire şi în descântecele de iubire, dar şi în ritualurile de înfrumuseţare. Se credea că această zăpadă s-a născut din surâsul zânelor. Fetele îşi clăteau chipul cu această apă pentru a deveni la fel de frumoase şi atrăgătoare ca şi zânele.

În această zi, fetele trebuie să se întâlnească cu persoane de sex masculin. Altfel nu vor avea deloc parte de iubire de-a lungul întregului an… Totodată, în sate se credea că fetele care ating un bărbat dintr-un sat învecinat vor fi drăgăstoase tot timpul anului.

În anumite sate uitate ale României, din pământ se scot rădăcini de spânz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli.

Este obligatoriu ca în această zi bărbaţii să se afle în relaţii cordiale cu persoanele de sex feminin. Bărbaţii nu au voie să necăjească femeile şi nici să se angajeze în gâlcevi căci astfel îi aştepta o primăvară cu ghinion şi un an deloc prielnic. Atât băieţii, cât şi fetele au datoria de a se veseli în această zi pentru a avea parte de iubire întreg anul.

Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi.

Lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise în această zi. În schimb, curăţenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime.

Nu ai voie să plângi de Dragobete

Nu ai voie să plângi în ziua de Dragobete. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma.

 Fetele tinere îşi pun busuioc sub pernă

În unele zone ale ţării, ajunul Dragobetelor este asemănător ca simbolistica noptii de Bobotează. Fetele tinere, curioase să îşi afle ursitul, îşi pun busuioc sfinţit sub pernă, având credinţa că Dragobetele le va ajuta să găsească iubirea adevărată.

Alexandra MATEȘ

Email: ale_mates@yahoo.com
Tel: 0722.661.325

2 Comentarii

Vicol Gheorghe 24.02.2016 at 9:28

DRAGOBETE
de Gh. Vicol

Visat de băieţi şi fete
Este mândrul Dragobete,
Cu ochii cum este cerul,
E al dragostei străjerul
Şi părul precum pământul
Şi liber cum este gândul,
Frumos de nu se mai poate,
E viteazul din cetate
La brâu cu o mică goarnă,
Sunând alt sfârşit de iarnă.
Baba Dochia-l priveşte
Cu mult drag şi se făleşte
Că e fiul ei şi-i pare
Că nu are-asemănare.

Preaiubitul Dragobete,
Cel mult aşteptat de fete,
Păsările-n plai aduce
Şi le-ndeamnă să se-apuce
Cuiburile să-şi repare
Chiar de astăzi, fiecare:
„Că, vedeţi? În calendar
E sfârşit de făurar!
Priviţi câmpul, dragii mei,
Este plin de ghiocei!
Ia priviţi, dragele mele,
Ce mulţimi de viorele!
Să nu vă-ndoiţi de mine,
Primăvara vine, vine!”

Ciura Elena-Valeria 24.02.2019 at 12:19

Dochia şi Dragobete

Împletitele codiţe-
Precum aveau cele domniţe,
Peţite de prinţi ,
Păzite de părinţi,
Dochia a lor stăpână,
Avea cei mai mândri ochi
Jinduiţi, iubiţi,
Dar de nimeni stăpâniţi

Până ce un nor,
Vrăjit de-acest bujor,
Cu buze de frăguţe,
Faţa sidefie,
Peste chipul adormit,
Pe un pat de flori,
După asfinţit
Uşurel, uşor,
S-a înstăpânit,
…………………………………………….
Şi Dochia-şi purta turma şi cânta,
Glas de mierlă dulce pentru mieii noi,
Noaptea surâdea şi un domn visa
Sub formă de nor
Ce o-mbrăţişa a uşor…

Şi-a adus pe lume
În noapte cu plină lună
Mândrul Dragobete,
Cel ce pupă fete,
Dar cu voia lor-
Nu fura, doar săruta,
Dragostea aşa-ncepea!

Mândrul Dragobete,
Cel iubit de fete,
Păr de abanos,
Ochi de iarburi crude
Miere-n glas
Şi foc pe buze!
…………………………………….
Părea venit din altă lume-
Şi cei bătrâni se minunau,
Fiu al muntelui vrăjit-
Din fluier le cânta neostoit!

A dispărut după o vreme-
Muntele l-ar fi chemat
Să-nveţe şi mai multe despre oameni
Şi…despre sărutat!

Multe i-a spus despre natură,
Cu taine l-a împrietenit
Şi cobora din nou din munte,
Când venea vremea de iubit.

Întors în lumea mare
Primit era precum o sărbătoare!

…………………………………………
Sub jurământ
Cânta vrăjit,
Despre fete şi băieţi
Şi despre iubit!

Şi astăzi îl găseşte
Oricine îl doreşte!

Dragobete, drag la fete
A mai lăsat pe pământ
Floarea numită ,,năvalnic,,
Ce vindecă năpraznic
Şi de vrăji, şi de descânt!

Fetele în sân o poartă
Cu gândul că-ntr-o zi
Şi la ele va veni!

Dragobete, Dragobete!
Drag la feciori şi la fete!

Comentariile sunt oprite

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...