Cătina, „Ginsengul românesc” – proprietăți, rețete, boli care se tratează, contraindicații
Cătina – proprietăți • Rețete cătină: cătina cu miere, siropul de cătină, tinctura, pulberea • Boli care se tratează: gripă, guturai, sensibilitate la răceli, hepatită, ciroză hepatică, anemie, adjuvant în bolile grave (cancer, leucemie, scleroză în plăci), alcoolism şi tabagism, adjuvant în bolile psihice.
Citește și: Terapia cu flori de fân, ieftină şi uşor de aplicat – plante, tratamente și indicații
Cătina, numită şi „Ginsengul românesc” datorită proprietăţilor ei revigorante, conţinutului bogat în vitamine şi acţiunii ei benefice asupra vaselor de sânge, este un arbust originar din estul Asiei. Poate creşte până la 5-6 metri înălţime, ramurile prezintă numeroşi ţepi lungi, foarte ascuţiţi, iar frunzele sunt înguste, de culoare verde-argintiu. Fructele sale, de un portocaliu translucid, se coc la începutul toamnei şi rezistă pe ramuri până la începutul primăverii, când se scutură, pentru a pregăti germinaţia unei noi generaţii de arbuşti. Beneficiile pe care le are consumul de cătină asupra sănătăţii şi pielii sunt cunoscute de peste 1000 de ani, fiind utilizată în medicina naturistă şi medicina străveche sub nume diferite precum “uleiul vieţii” sau “medicament divin.
Legendele vorbesc despre utilizarea acestei plante magice încă de pe vremea Greciei antice, fiind menţionată şi în legendele Olimpului. Cătina apare în cronicile despre Genghis Khan şi armatele sale, care se hrăneau cu cătină pentru a rezista războaielor şi migrării. Cătina conţine aportul de vitamine, minerale, proteine şi fibre de care are nevoie corpul uman pentru a supravieţui. Aşadar, fructele de cătină sunt cele mai bogate în vitamina C naturală, precum şi vitamina E, vitaminele A, K, F, P, complexul de vitamine B, proteine, calciu, magneziu, fier, sodiu, potasiu, betacaroten, ulei, celuloză.
Cum ne ajută acestea organismul? Prin simpla descriere a conţinutului fructelor de cătină ne putem da seama de faptul că aceste fructe sunt o adevărată bombă de vitamine pentru organismul nostru. Poate fi consumată în mai multe feluri, de exemplu în stare pură, cu miere, în formă de pulbere, suc, ulei, vin, gem, ceai, tinctură etc. Cătina este un excelent imunostimulator, cicatrizant, antiinflamator, anticancerigen, astringent, antibiotic, afrodisiac.
Citește și: Merişoarele (afinele roşii) denumite şi „insulina verde” – proprietăți
Pulberea de cătină
Se obţine foarte uşor din fructele uscate, care se macină cu râşniţa electrică de cafea, după care se depozitează într-un recipient de sticlă, în locuri răcoroase. De regulă, se administrează o linguriţă rasă de pulbere, de trei-patru ori pe zi. Planta se ia pe stomacul gol, se ţine sub limbă vreme de câteva minute, după care se înghite cu apă. Pentru persoanele mai pretenţioase la gust, pulberea de cătină se amestecă cu miere – o linguriţă de cătină la o linguriţă de miere.
Citește și: Tratamente cu sfeclă roșie • Preparate din sfeclă rosie • Rețete cu sfeclă roșie
Sucul proaspăt
Se obţine prin zdrobirea fructelor proaspăt culese, cu ajutorul unei linguri de lemn (contactul cu metalul duce la degradarea anumitor vitamine). Zdrobirea se face într-un vas de porţelan, până când se formează o pastă foarte aproape de consistenţa lichidă, care va fi consumată imediat, pentru a nu se oxida. De obicei, sucul de cătină nu se consumă singur, pentru că este prea puternic, ci în combinaţie cu morcovul. La jumătate de pahar de suc de morcov se adaugă 4-5 linguri de suc de cătină, această combinaţie consumându-se pe stomacul gol, de 2-3 ori pe zi.
Citește și: Quinoa – proprietăți • Cum se prepară și se consumă ? • Quinoa rețete • Quinoa beneficii
Siropul de cătină
Sucul proaspăt de cătină se conservă prin combinare cu miere – la o parte de suc se adaugă două părţi de miere, după care se amestecă bine cele două componente, până când se formează o pastă omogenă. Siropul de cătină se păstrează în locuri întunecoase şi răcoroase şi se administrează 4-6 linguriţe pe zi, în cure de lungă durată.
Cătina cu miere
Este un foarte puternic energizant, iar câteva linguriţe de dimineaţă nu numai că vă ajută digestia şi tranzitul intestinal, ci vă umple cu energie pentru întreaga zi. Cătina cu miere se prepară fie din pulbere pe care o găsim în plafare, dar mai recomandat din fructe proaspete. Se spală fructele de cătină foarte bine, se usucă şi se pun într-un borcan mare de 800 de grame până se umple trei sferturi. Borcanul se umple cu miere de albine polifloră şi timp de o săptămână se lasă la macerat. Puteţi consuma câte trei linguri pe zi, iar copiii, o linguriţă. Acest amestec stimulează imunitatea, creşte pofta de mâncare, curăţă pielea şi aduce aportul zilnic de vitamine şi minerale.
Tinctura de cătină
Este excelentă pentru stimularea sistemului imunitar, pentru combaterea anemiei, a stresului, a hepatitei cronice, gripei şi răcelii, impotenţei, sterilităţii, precum şi a insuficienţei ovariene. Iar extern, poate fi folosită la tratarea arsurilor, radiaţiilor, degerăturilor etc. Aceasta se prepară foarte simplu. Aveţi nevoie de 14 linguri de praf din coajă de cătină, care se amestecă cu 500 ml de alcool alimentar de 80 de grade şi se lasă la macerat vreme de două săptămâni, după care se strecoară. Puteţi consuma câte o linguriţă de trei ori pe zi diluată în apă sau ceai.
Bolile care se ameliorează sau se tratează cu ajutorul cătinei
Gripă, guturai, sensibilitate la răceli – siropul de cătină face adevărate minuni în această categorie de afecţiuni, întărind în primul rând capacitatea naturală a organismului, apoi prevenind complicaţiile gripei, prin efectele sale bactericide. Se iau preventiv 4-5 linguriţe de sirop de cătină pe zi, pe stomacul gol, în cure de trei săptămâni minimum. Odată afecţiunea declanşată, se iau până la 10-12 linguriţe de sirop de cătină pe zi, pentru a hrăni organismul şi a-l ajuta să se apere eficient.
Hepatită, ciroză hepatică – efecte miraculoase are sucul de cătină administrat proaspăt, o jumătate de pahar pe zi. În absenţa sucului proaspăt, un substitut foarte bun este şi siropul, din care se ia o lingură de 3-4 ori pe zi, înainte de mesele principale. Tratamentul cu ambele tipuri de preparate de cătină se asociază cu un regim vegetarian strict.
Citeşte şi: Ghimbirul proprietăţi • Ghimbirul afrodisiac • Reţete cu ghimbir • Ceaiul de ghimbir
Anemie – se ia pulbere de cătină, câte o linguriţă rasă de 3-4 ori pe zi, în cure de câte o lună. lAteroscleroză, fragilitate vasculară – pulberea de cătină, o linguriţă administrată de patru ori pe zi pe stomacul gol, ajută la menţinerea sănătăţii, a elasticităţii şi a integrităţii vaselor de sânge. Cele mai spectaculoase efecte se obţin cu un preparat format dintr-o linguriţă de pulbere de cătină, una de polen şi una de miere. Se iau 4 linguriţe pe zi din această combinaţie. Persoane care aveau, de pildă, fragilitate capilară pronunţată, au eliminat acest neajuns după două luni de tratament cu acest preparat. De asemenea, pacienţii care aveau sechele după accidente vasculare s-au recuperat foarte rapid cu ajutorul acestui remediu.
Adjuvant în bolile grave (cancer, leucemie, scleroză în plăci) – pulberea de cătină, luată câte 1/2 – 1 linguriţă înainte de masă, măreşte apetitul, puterea de digestie, stimulează rezistenţa şi capacitatea de regenerare a organismului. Mai ales bolnavii care suferă de intoxicaţie medicamentoasă, care ţin regimuri alimentare restrictive ar trebui să ia acest preparat.
Alcoolism şi tabagism – tratamentul cu cătină face mai uşoară dezobişnuirea de aceste droguri şi ajută la îndepărtarea sechelelor intoxicaţiilor cu ele. De pildă, s-a constatat la alcoolicii care au făcut tratament cu cătină în timpul curei de dezintoxicare că probleme cum ar fi tremuratul mâinilor, nervozitatea, ieşirile violente sunt mult estompate faţă de cei care nu urmează acest tratament. Se ţin cure de câte trei luni, timp în care se iau 3-4 linguriţe de pulbere de cătină pe zi.
Citeşte şi: Muşeţelul plantă medicinală • Muşeţelul întrebuinţări şi proprietăţi • Preparate din muşeţel • Proprietăţi terapeutice
Adjuvant în bolile psihice – administrarea regulată a cătinei măreşte în timp nivelul de serotonină din creier, au concluzionat cercetătorii din Germania şi Statele Unite. Serotonina este un neurotransmiţător care induce o stare de curaj calm, foarte util celor care se confruntă cu depresii sau stări de teamă. Creşterea nivelului serotoninei prin tratamentele cu cătină micşorează simţitor numărul recidivelor bolilor psihice, dar şi al sinuciderilor, al actelor antisociale etc. Se fac cure îndelungate (6 luni) cu pulbere de cătină: 1 linguriţă de patru ori pe zi.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Sănătatea și natură
Micul dejun pe timpul toamnei: Ce trebuie să mâncăm de dimineață pentru a oferi organismului energia necesară
Micul dejun pe timpul toamnei: Ce trebuie să mâncăm de dimineață pentru a oferi organismului energia necesară Nutriţionista Rusakova spune că toamna este cel mai indicat să mâncăm salate şi omletă la micul dejun. Un mic dejun ideal de toamnă ar trebui să includă fibre şi proteine vegetale, a declarat Daria Rusakova, nutriţionist şi candidat […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Sportacum 3 zile
Sâmbătă, CIL Blaj – Metalurgistul Cugir, ultimul derby „de Alba” al anului | Vineri, pe „Cetate”, CSM Unirea – meci în nocturnă, CSU Alba Iulia, deplasare la Dej
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918