Ce nu se face în ziua de Paște. Tradiția pe care trebuie să o respecte toți credincioșii pentru noroc și sănătate

Sărbătoarea de Paște este cea mai importantă sărbătoare creștină, care celebrează Învierea lui Iisus Hristos, la trei zile după răstignirea sa pe cruce. Această sărbătoare este sărbătorită în fiecare an în prima duminică după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Legat de aceasta există numeroase tradiții și obiceiuri. Iată așadar ce nu se face în ziua de Paște, potrivit acestora.

Tradiții și obiceiuri de Paște
Sărbătoarea de Paște este un moment de bucurie și reînviere, care marchează începutul unei perioade noi și aduce speranță și lumină în viețile oamenilor. În această zi, creștinii participă la slujbe religioase, merg la biserică, împărtășesc, se întâlnesc cu familia și prietenii, și iau lumina sfântă, care are ca obiect lumina lui Hristos, pe care o duc la casele lor.

Această sărbătoare este asociată cu alte tradiții și obiceiuri, cum ar fi vopsirea ouălor, coacerea păștii sau friptura de miel. În unele locuri, se organizează procesiuni și reprezentări care realizează momentele crucificării și învierii lui Iisus Hristos. Sărbătoarea de Paște este un moment de reflecție, recunoștință și reînnoire a credinței creștine, care aduce speranță și lumină în lume.

– Există o varietate de tradiții și obiceiuri specifice ale sărbătorii de Paște, care diferă în funcție de cultură și țară. Unele dintre cele mai comune tradiții și obiceiuri de Paște includ:

• Vopsirea ouălor: Acesta este unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Paște, care implică vopsirea ouălor în culori luminoase și alegerea unor modele și simboluri tradiționale.
• Coacerea păștii: Pasca este un desert tradițional de Paște, care este copt într-o formă rotundă și este adesea decorat cu semne religioase.
• Mersul la biserică: Este o tradiție comună pentru mulți creștini să meargă la biserică în ziua de Paște, pentru a participa la slujbele religioase speciale și pentru a sărbători Învierea lui Iisus Hristos.

Acestea sunt doar câteva exemple de tradiții și obiceiuri de Paște, iar lista poate continua în funcție de cultura și tradițiile locale. Toate aceste tradiții și obiceiuri au în comun dorința de a marca începutul unei perioade noi, de a celebra renașterea și speranța aduse de Învierea lui Iisus Hristos și de a petrece timpul împreună cu familia și prietenii.

Ce nu se face în ziua de Paște
Tot potrivit tradițiilor, obiceiurilor și superstițiilor, există și o seri de lucruri pe care nu este bine să le faci, pentru a nu fi urmărit de ghinion tot anul. Iată câteva dintre acestea:

• ca să nu fii tot anul somnoros și ca să nu te prindă ploaia pe câmp, în această zi nu este bine să dormi
• ca să nu transpiri tot anul, în ziua de Paște nu se mănâncă oul cu sare
• pentru ca într-o gospodărie să nu fie ceartă tot anul, în ziua de Paște, pentru prima dată, pragul trebuie să fie trecut de un bărbat
• pentru a fi mereu împreună, se spune că de Paște, toată familia trebuie să mănânce dintr-un ou, și nu din ouă separate. Capul familiei este cel care trebuie să spargă și să curețe oul, iar în prima zi ouăle trebuie să fie ciocnite cap în cap, iar în cea de-a doua
• zi, ouăle se ciocnesc cap în dos, iar în ziua a treia de Paște, ouăle se ciocnesc dos în dos.

Un incident în trafic, produs la Alba Iulia, la începutul lunii august, filmat și postat pe Youtube, a devenit viral și a împărțit internauții în două tabere.

Concret, este vorba de cearta dintre doi conducători de autovehicule, respectiv dintre un motociclist și un șofer de microbuz care transporta marfă, cel din urmă reproșându-i celui de pe motocicletă (este adevărat, folosind cuvinte destul de dure), că a efectuat o manevră periculoasă.

Replica a fost, oarecum pe măsură, șoferul și-a primit la rândul lui înjurături și un jet de spray paralizant drept ”bonus”, când a deschis portiera (probabil cu intenția de a coborî să-l ”învețe minte pe motociclist”).

https://youtu.be/fQCCAxa22FY

Incidentul a fost filmat de conducătorul motocicletei, și postat pe youtube. Are peste 110.000 de vizualizări, însă nu a primit felicitări de la toți cei care l-au urmărit, mulți dintre comentatori criticându-i manifestarea. Pe de altă parte, mulți l-au felicitat

Cum arată de la înălţime o comună cum toate ar trebui să fie. Comuna Ciugud, binecuvântată de Dumnezeu, iubită de soare

I se spune cel mai bogat sat românesc. În realitate, este o comună, dar o comună unde lucrurile se întâmplă și unde administrația locală vede în cetățean un partener. Oamenii au apă curentă, canalizare și gaze în fiecare gospodărie. Este Ciugud, comuna din Ardeal, în judeţul Alba.

Comuna Ciugud este situată la numai 10 kilometri de Alba Iulia, numără șase sate cu peste 3000 de suflete, iar cei care au vizitat locurile spun că încă de la intrare te surprinde cum Ciugudul îmbină foarte bine viața liniștită de la țară cu facilitățile pe care ți le oferă un oraș, un loc unde poți să alegi să te rupi de lume, dar și să stai conectat la ce se întâmplă, unde tradiţia se îmbină cu modernismul.

Totul a pornit acum 16 ani, dintr-un vis comun. În prezent, în Ciugud au fost investite sume de peste 16 milioane de euro din fonduri europene, sumă care reprezintă bugetul comunei pe mai bine de 100 de ani. Fiecare proiect realizat înseamnă de fapt o bătălie câştigată, o bătălie între realitatea iniţială a unei aşezări din mediul rural care avea nenumărate nevoi şi  credinţa că viaţa la ţară poate fi altfel: “fără depopulare, fără case părăsite, fără terenuri agricole lăsate în plata Domnului, fără drumuri care să arate mai degrabă a poteci rudimentare, fără oameni împuţinaţi, bătrâni şi trişti“.

În 2017, comuna Ciugud are 30 de km de drum agricol asfaltat care leagă trei comune. Vatra comunei are trotuare modernizate şi rigole pentru apele pluviale. Toate acestea şi nu numai, au dus la extinderea activităţilor agricole, construirea de ferme şi ridicarea agriculturii la standarde înalte de performanţă.

Comuna are cămine culturale moderne, reţele de alimentare cu apă şi canalizare, staţii de epurare, o centrală eoliană care asigură iluminatul public.

Un alt lucru inedit pe care îl găsești la Ciugud este pistă de biciclete. Este bucuria copiilor și se întinde pe o distanță de doi kilometri, paralelă cu drumul asfaltat din localitate. Minusculul punct de pe hartă are şi sală de sport, teren de fotbal, spaţii de joacă pentru copii, internet wireless. Se pregăteşte de asemenea amenajarea unui teren de golf şi construirea unui pod peste Mureş pentru a facilita drumul spre Alba Iulia.

Nu poţi să nu remarci de asemenea Centrul de Informare Turistică de la Hăpria sau Biserica Ortodoxă de la Teleac.

Ciugudul este un punct de interes şi pentru investitorii români, dar şi străini care îşi desfăşoara activitatea în Parcul Industrial şi care asigură peste 700 de locuri de muncă.

Dar, să lăsăm imaginile să vorbească. În spatele pozelor stă o realitate pe care ne-ar plăcea să o vedem replicată și în alte sate românești, o realitate în care fondurile europene se văd la fiecare pas.