Rămâi conectat

Actualitate

Autostrada Transilvania: A fost semnat contractul pentru lotul Chețani-Câmpia Turzii. Valoarea proiectului este de 420 milioane de lei (fără TVA)

Ziarul Unirea

Publicat

în

Contractul pentru “Proiectarea și execuția Autostrăzii Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea, Secțiunea 2A: Ogra – Câmpia Turzii, Lot 3: Chețani – Câmpia Turzii”, a fost semnat miercuri de CNAIR, anunță compania într-un comunicat de presă.

Contractul pentru finalizarea construcției lotului Chețani – Câmpia Turzii (15,70 de kilometri), parte a Autostrăzii Transilvania, a fost semnat miercuri, 26 octombrie, cu asocierea austriaco-germană Strabag-Geiger, a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Elit - Gustul Desăvârșit

Citește și: VIDEO| Pe autostrada A10 Sebeș-Turda, lotul 2, în luna noiembrie se va circula pe ambele sensuri în zona alunecării de teren de la Oiejdea 

„Este ultimul lot care lipsește din tronsonul de autostradă care face legătura între Târgu Mureș și Cluj-Napoca”, a transmis ministrul Transporturilor, pe Facebook.

CNAIR a desemnat pe 8 august asocierea dintre Strabag și Geiger câștigătoarea licitației pentru continuarea lucrărilor la lotul Chețani – Câmpia Turzii, în lungime de 15,7 km.

Valoarea ofertei este de 420 milioane lei fără TVA. Pentru proiectare constructorul ar urma să aibă la dispoziție 3 luni, în vreme ce 18 luni sunt prevăzute pentru execuția lucrărilor.

Citește și: Construirea nodului rutier de la Cugir, la Autostrada A1, intră în linie dreaptă: A fost acordat avizul de mediu

Pe lotul Chețani-Câmpia Turzii vor fi construite 2 poduri și 7 pasaje, pe lângă nodul rutier de la Chețani.

În prezent, avansul lucrărilor pe acest lot este blocat la aproape 40%, după ce, la inițiativa lui Cătălin Drulă, CNAIR a reziliat pe 11 martie 2021 contractul încheiat în anul 2015 cu compania românească Straco, aflată în insolvență și care abandonase șantierul.

Termenul inițial era de 4 luni pentru proiectare și 12 luni pentru execuție. Cu alte cuvinte, lucrările ar fi trebuit finalizate încă din anul 2017. Abia pe 18 septembrie 2020 a fost dat în trafic nodul rutier Chețani (1,3 km) din acest lot, acesta asigurând descărcarea de pe lotul vecin Iernut – Chețani.

Sursa foto: CNAIR


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Una dintre cele mai vechi cărți în limba română, scoasă la licitație: cartea datează din anii 1600

Suciu Andra Ioana

Publicat

în

Una dintre cele mai vechi cărți în limba română, scoasă la licitație: cartea datează din anii 1600

Apărută în 1643, ediția princeps a cărții ”Cazania lui Varlaam” este scoasă la licitație pentru prețul de pornire de 5.000 de euro, la București, într-un eveniment dedicat cărților și manuscriselor de colecție.

Una dintre primele cărți scrise în limba română, ”Cazania lui Varlaam”, datând de la 1643, tipărită într-un numar limitat de exemplare, este o apariție foarte rară pe piața românească de carte.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ediţia princeps a fost editată de mitropolitul Varlaam şi tipărită în tipografia domnească de la Mănăstirea „Trei Ierarhi”, în timpul domnitorului Vasile Lupu. Cartea a fost retipărită în nenumărate ediţii de-a lungul timpului, fiind una dintre cele mai citite din trecutul nostru.

Colecționarii pot licita pentru hărți de colecție ce prezintă evenimente istorice sau care datează din anii 1700. Evenimentul din 17 noiembrie reuneşte şi cea mai mare colecţie de hrisoave şi zapise scoase vreodată la licitaţie.

Tradiţionala Licitaţie de Carte, organizată de Casa de Licitaţii A10 by Artmark din București, oferă bibliofililor şi accesul la o selecţie specială de cărţi rare care poartă semnătura olografă a unor scriitori români celebri.

La Palatul Cesianu-Racoviță, pana pe data de 17 noiembrie vor fi expuse cele 219 piese de colecție și vor putea fi admirate în regim gratuit de luni până dumincă în inntervalul orar 10-20.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Numărul imobilelor vândute în România, în scădere. Alba, printre județele cu cele mai puține vânzări, în luna octombrie

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Numărul imobilelor vândute în România, în scădere. Alba, printre județele cu cele mai puține vânzări, în luna octombrie

La nivel național, în luna octombrie a anului 2022, au fost vândute 59.927 de imobile, cu 2.127 mai puține comparativ cu luna septembrie. Județul Alba se află printre județele cu cele mai puține imobile vândute.

Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna octombrie este cu 926 mai mic faţă de perioada similară a anului 2021, informează Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în octombrie 2022, în Bucureşti – 13.315, Ilfov – 3.687 şi Braşov – 3.126. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Olt – 136, Călăraşi – 269 şi Alba – 294.

Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în octombrie 2022, a fost de 22.267, cu 2.739 mai mic faţă de octombrie 2021. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate în Bucureşti – 5.937, Timiş – 1.754 şi – Ilfov – 1.652. La polul opus se află judeţele Sălaj – 37, Covasna – 50 şi Gorj – 61.

Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a zecea lună a anului 2022 sunt Dolj – 1.053, Buzău – 866 şi Galaţi – 723.\

Sursa: zf.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Bani pentru autoritățile locale, pentru obținerea independenței energetice: Apel de proiecte de 250 de milioane de euro de la Guvern

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Bani pentru autoritățile locale, pentru obținerea independenței energetice: Apel de proiecte de 250 de milioane de euro de la Guvern

În cursul zilei de marți, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene dă startul unui apel de proiecte în valoare de 250 de milioane de euro, destinat autorităților publice locale, pentru investiții în echipamente și utilaje care să vizeze obținerea independenței energetice.

În total, autorităţile locale vor avea la dispoziţie 500 de milioane de euro pentru sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile, atât pentru consum propriu cât şi pentru comercializare, spune instituţia.

Elit - Gustul Desăvârșit

Potrivit MIPE, ”având în vedere efectele crizei din Ucraina, care au condus la creşterea preţului la materialele de construcţii în medie cu peste 60%, în timp ce preţul la utilităţile publice (energie, gaze naturale, combustibil) a crescut în medie cu peste 40%, Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare, implementează în această perioadă măsuri în valoare totală de 1 miliard de euro, pentru sprijinirea mediului de afaceri şi a autorităţilor locale”.

500 de milioane de euro sunt alocate pentru eficienţa energetică a autorităţilor publice locale, care sunt nevoite să suporte din bugetele locale fondurile necesare pentru cheltuielile de funcţionare ale serviciilor publice din educaţie şi din sănătate.

”Producerea de energie verde trebuie să devină o prioritate de îndată pentru autorităţile locale, atât pentru consum propriu, cât şi pentru comercializare, mai ales în condiţiile creşterii însemnate a preţurilor la utilităţi din ultima vreme. Este o schemă de finanţare prin care încurajăm autorităţile locale să adopte măsuri de producere a energiei verzi, destinată serviciilor publice cum sunt spitale, şcoli, iluminat public şi alimentarea cu energie termică a populaţiei”, a transmis ministrul Marcel Boloş.

Pentru a evita eventualele deficite bugetare la nivel local care ar pune în dificultate asigurarea serviciilor publice de bază către populaţie, autorităţile publice locale sunt nevoite să identifice atât soluţii pentru a reduce consumul de energie şi odată cu aceasta şi emisiile de gaze cu efect de seră (GES), cât şi surse noi, mai avantajoase, de obţinere a energiei din surse regenerabile, prin intermediul cărora pot gestiona şi suporta cheltuielile de funcţionare ale serviciilor publice destinate populaţiei, precizează ministerul.

Scopul măsurilor este să contribuie la un nivel mai ridicat de independenţă energetică a autorităţilor publice locale, prin obţinerea de energie din surse regenerabile (geotermală, solară, eoliană şi altele de asemenea natură).

250 de milioane de euro pentru sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere energie din surse regenerabile de energie, pentru consum propriu

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare, dă startul, în data de 08 noiembrie 2022, ora 10.00, apelului de proiecte dedicat autorităţilor administraţiei publice locale – Măsuri pentru sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere energie din surse regenerabile pentru consum propriu la nivelul autorităţilor publice locale.

Apelul se aplică pentru proiectele care propun ca acţiuni investiţii în echipamente, utilaje, dotări specifice necesare pentru obţinerea de energie din surse regenerabile (cu excepţia biomasei), destinată consumului propriu. În categoria surselor de energie regenerabile se încadrează utilizarea următoarelor surse: eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală şi energia oceanelor, energie hidraulică, gaz de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, şi gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz.

Se vor finanţa următoarele tipuri de proiecte: realizarea capacităţilor de producere energie electrică şi / sau termică în cogenerare din surse de energie regenerabilă cu excepţia biomasei pentru consum propriu; realizarea capacităţilor de producere energie electrică sau termică din surse de energie regenerabilă, cu excepţia biomasei, pentru consum propriu.

În cazul proiectelor propuse, categoriile de investiţii sunt: investiţii în echipamente, utilaje, dotări specifice necesare pentru obţinerea de energie din surse regenerabile destinată consumului propriu de energie al autorităţilor publice locale. În categoria utilizării surselor de energie regenerabile se încadrează panourile fotovoltaice, utilizarea apei geotermale, utilizarea energiei eoliene în zonele unde există potenţial de utilizare a energiei vântului, precum şi alte surse de energie regenerabile definite conform art. 2 din Legea nr. 220/2008, cu modificările şi completările ulterioare şi investiţii în realizarea de unităţi de cogenerare, trigenerare noi destinate obţinerii de energie din surse regenerabile pentru consumul propriu al autorităţilor publice locale. Bugetul alocat apelului de proiecte este de 250 de milioane de euro.

Pentru proiectele vizând realizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice şi/sau termice din surse regenerabile de energie cu excepţia biomasei pentru consum propriu grantul se acordă în lei sub forma rambursării cheltuielilor efectuate şi va fi de minim 500.000 euro şi nu poate depăşi 5.000.000 euro echivalent în lei la cursul Inforeuro din luna anterioară depunerii cererii de finanţare/ proiect de investiţii. Apelul este deschis din 8 noiembrie ora 10.00, până la 16 noiembrie ora 17.00. Cererile de finanţare se vor depune prin aplicaţia electronică IMM Recover, cu toate anexele solicitate prin ghid solicitantului.

250 de milioane de euro sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere energie din surse regenerabile de energie, pentru comercializare

De asemenea, un alt apel ce urmează să fie lansat în următoarea perioadă vizează sprijinirea autorităţilor publice locale pentru producerea energiei regenerabile în vederea comercializării.

Apelul se aplică pentru proiectele care propun ca acţiuni investiţii în echipamente, utilaje dotări specifice necesare pentru obţinerea de energie din surse regenerabile (cu excepţia biomasei), destinată comercializării. În categoria surselor de energie regenerabile se încadrează utilizarea urmatoarelor surse: eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală şi energia oceanelor, energie hidraulică, gaz de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, şi gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz.

Se vor finanţa următoarele tipuri de proiecte: Realizarea capacităţilor de producere energie electrică şi / sau termică din surse regenerabile de energie, cu excepţia biomasei, pentru comercializare;

Pentru aceste investiţii sunt eligibile următoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli privind dotări pentru obţinerea de energie din surse regenerabile; cheltuieli privind realizarea, achiziţionarea, modernizarea de capacităţi de producţie noi sau existente la momentul depunerii cererii pentru finanţare, pentru obţinerea de energie din surse regenerabile; cheltuielile de preluare, conectare a energiei în sistemul energetic naţional. Bugetul alocat apelului de proiecte este de 250 de milioane de euro.

Pentru proiectele vizând realizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice şi/sau termice din surse regenerabile de energie cu excepţia biomasei pentru comercializare se acordă în lei sub forma rambursării cheltuielilor efectuate şi va fi de minimum 5.000.000 euro şi nu poate depăşi 15.000.000 euro echivalent în lei la cursul Inforeuro din luna anterioară depunerii cererii de finanţare/ proiect de investiţii, mai precizează MIPE.

Separat, în această perioadă MIPE are deschise apeluri de proiecte pentru eficienţa energetică a mediului de afaceri în valoare de 500 de milioane de euro, astfel că cei interesaţi încă au timp să depună dosare.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea