VIDEO/ FOTO: Compania Cupru Min vrea să demoleze turla bisericii din lacul de steril pentru ca fotografii să nu mai aibă ce poza atunci când merg la Valea Şesii

Turla bisericii scufundate în lacul de steril de la Valea Şesii administrată de compania minieră de stat Cupru Min Abrud ar urma să fie demolat. Decizia ar avea ca motivaţie dorinţa reprezentanţilor societăţii de a ”alunga” turiştii care ajung în zonă şi fac fotografii pe care apoi le promovează în mediul online, arătând astfel lumii întregi una dintre cele mai poluate zone din Europa.

Uriaşul baraj de steril de la Valea Şesei este de mulţi ani o veritabilă atracţie turistică pentru cei care vor să vadă cum arată una dintre cele mai poluate zone din Europa.

Farmecul haldei de steril este dat de turnul bisericii din satul Geamăna, din care se mai vede doar o parte din turlă. Fotografi profesionişti şi amatori urcă până la baraj pentru a surprinde imagini spectaculoase cu ceea ce a mai rămas din biserica îngropată.

La nivelul companiei Cupru Min SA se discută despre posibilitatea ca turnul să fie demolat pentru ca fotografii să nu mai aibă ce poza atunci când merg la Velea Şesei. O încercare a angajaţilor companiei de a ajunge până la turn a avut loc la începutul lunii februarie, dar s-a renunţat pentru că stratul de steril nu era îngheţat suficient. Varianta nouă se referă la construirea unui pod de lemn până la turlă. Planul este ca ceea ce a mai rămas din biserică să fie legat cu un cablu care va fi apoi tras de pe marginea barajului de către un utilaj. Turla va cădea şi va fi îngropată în halda de steril.

În acest fel, reprezentanţii Cupru Min speră că vor scăpa de fotografii indiscreţi care pozează biserica şi barajul, apoi publică imaginile pe internet. Fotografiile alăturate sunt realizate tocmai de un fotograf profesionist care surprinde dezastrul de la Valea Şesei. În fiecare an, la baraj ajung şi turişti străini atraşi de imaginile selenare ale haldei uriaşe de steril.

Destinul satului Geamăna a fost pecetluit în anul 1977, când Nicolae Ceauşescu a decis să dea drumul exploatării de cupru de la Roşia Poieni. La început, locuitorii celor aproape 400 de case din sat şi-au imaginat, probabil, că se vor îmbogăţi, însă n-a fost chiar aşa. La începutul anilor 1980, au fost expropriate de statul român peste 300 de familii din Geamăna. Sumele primite au fost în funcţie de proprietăţi.

În 1986, când a început deversarea sterilului, trăiau aici peste 1.000 de persoane. Acum, în căsuţele moţeşti, răsfirate de-a lungul a câţiva kilometri, în jurul lacului în care ajunge tulbureala de steril de la cariera de cupru, mai trăiec câteva suflete. Casele rămase au fost aşezate de destin mai deasupra, pe culme, cum spun localnicii. Tot pe deal a fost ridicată şi biserica satului, cam la 100 de metri de vatra satului. Este unul din puţinii martori care ne arată că aici a fost odată o aşezare omenească. Nămolul a ajuns, însă, la nivelul turlei. Sub biserică, în valea Şesei, se află lacul cu tulbureala de steril, înroşit de deşeurile de la cariera de cupru de la Roşia Poieni. Aici a fost până în urmă cu aproape trei decenii vatra satului Geamana. În decursul timpului aici au avut loc mai multe poluări provocate de deversări accidentale din baraj.

Anul trecut, Cupru MIn SA a finanţat strămutarea bisericii de la Vinţa, ameninţată de creşterea nivelului apei din baraj. Acoperişul şi pictura au fost transportate la Muzeul ASTRA din Sibiu. Zidul de piatră zace, încă, depozitat undeva lângă baraj. Pe locul bisericii de la Vinţa a mai rămas doar masa din altar care nu a fost luată pentru că nu s-a oficiat o slujbă de către preot.

[nggallery id=6778]

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---