Un nou episod din seria neregulilor constatate de Curtea de Conturi: Facturile de 19 milioane de lei care nu au ajuns în contabilitatea Primăriei Alba Iulia

Un nou episod din seria neregulilor constatate de Curtea de Conturi: Facturile de 19 milioane de lei care nu au ajuns în contabilitatea Primăriei Alba Iulia

Orice primărie are, la un moment dat, șanse să greșească. Mulți angajați înseamnă și mai multe ocazii de a bifa gafe după gafe. Există însă o linie clară între a greși și a alege o cale vecină cu incompetența sau, mai rău, între a greși și a urmări atingerea unui scop cu orice preț. Iar tentația de a cosmetiza bugetul orașului e mare atunci când nu-ți ajung banii.

Raportul Curții de Conturi, întocmit pentru anul 2025, este o salbă de nereguli legate între ele prin aceeași sfoară a inadecvărilor procedurale, dar și prin opțiuni clare de a face lucrurile după bunul plac, ocolind legea.

Pe scurt, bilele negre din cea mai recentă evaluare a Camerei de Conturi Alba în cazul Primăriei Alba Iulia descriu următoarele: facturi neînregistrate în contabilitate, investiții finalizate ținute la nesfârșit „în curs de execuție”, terenuri și drumuri lipsă din patrimoniu, debite păstrate pe numele unor firme deja radiate de la Registrul Comerțului, impozit pe clădiri neîncasat de la firme, sporuri și indemnizații acordate nelegal, majorări salariale acordate retroactiv, abonamente de telefonie contractate peste necesar pentru a obține telefoane și alte bunuri gratuit, decontări de transport pentru angajați care locuiesc chiar în Alba Iulia, lucrări plătite deși nu fuseseră executate și, ca detaliu care spune tot despre stil, o amendă de la Protecția Consumatorilor achitată din bugetul local, fără ca cineva să caute cine a produs-o.

Citește și: La Primăria Alba Iulia, exproprierile (i)liberale, „pe bani mărunți”, ne-ar putea înscrie din nou în Cartea Recordurilor! Parcul de la Alba Iulia Nord ar putea deveni mai scump cu aproape 20 de milioane de lei

Sunt destule de analizat, iar analiza va veni pe rând. Deocamdată, subiectul care rămâne primul pe listă și, poate, cel mai grav: facturile care nu au ajuns în contabilitatea Primăriei Alba Iulia.

Povestea începe de la o nepotrivire simplă. Ceea ce se vede în Spațiul Privat Virtual, sistemul prin care ANAF primește facturile electronice, nu se potrivește cu situațiile financiare pe care Primăria Alba Iulia le-a pus pe masa inspectorilor. Din compararea celor două, auditorii au constatat că administrația nu a înregistrat în contabilitate, la finalul anului 2025, facturi în valoare de 19.114.006,48 lei, deși acestea fuseseră recepționate prin SPV și reprezentau obligații de plată către terți. Potrivit raportului, situația a avut ca efect subevaluarea cheltuielilor și a datoriilor din bilanț cu

22.421.625,18 lei, în total. Altfel spus, pe hârtie, orașul Alba Iulia arăta mai bine decât în realitate.

Aici nu există prea mult spațiu de interpretare. Legea contabilității nr. 82/1991 și principiul contabilității pe bază de angajamente cer ca efectele unei tranzacții să fie înregistrate atunci când se produc, nu atunci când și dacă se plătește o factură. Odată primită, aceasta trebuie evidențiată. Mai ales dacă este însoțită de documente de recepție. Nu există varianta în care o factură ajunsă în sistem, pentru un bun sau un serviciu deja livrat, să rămână în afara contabilității pentru că așa e mai comod. Cine nu o operează nu face doar o simplă eroare de formular, ci lasă o operațiune neînregistrată.

Citește și: FOTO | 100% electric, 0% RCA! Primăria Alba Iulia, sancționată după ce un autobuz electric a circulat la sfârșitul lui august fără RCA pe ruta Alba Iulia – Ciugud și retur

Rămâne întrebarea: de ce?

Fără a decreta că acesta ar fi fost scopul administrației, una dintre explicațiile care trebuie luate în calcul ține de bani și de regulile care guvernează cheltuirea lor. O factură înregistrată și neachitată mai mult de 90 de zile devine, în limbajul Legii finanțelor publice locale nr. 273/2006, arierat. Iar arieratele nu sunt o simplă pată în bilanț. Aceeași lege limitează posibilitatea ordonatorului de credite al Primăriei Alba Iulia de a face noi angajamente legale câtă vreme are plăți restante nestinse.

Cu alte cuvinte, în clipa în care cele 19 milioane de lei ar fi apărut corect în evidențele Primăriei Alba Iulia, o parte dintre aceste sume ar fi putut deveni arierate, iar administrația s-ar fi aflat sub restricțiile prevăzute de lege până la stingerea lor. La pachet cu amenda pe care legea o prevede pentru angajarea unor noi cheltuieli în condițiile existenței unor plăți restante neachitate.

Raportată la bugetul întreg al orașului, suma pare mică și tocmai de aceea e ușor de trecut cu vederea. Numai că aici nu contează cât cântărește în total, ci ce efect juridic și financiar poate produce. Regula nu se uită la procente. Se uită dacă datoria există sau nu.

De aici, explicația comodă, aceea a incompetenței, nu mai este suficientă. A nu ști să închei un bilanț este o problemă de pregătire. A lăsa constant, sistematic, în afara contabilității facturi de 19 milioane de lei, unele pentru lucrări deja recepționate, ridică o altă întrebare: dacă nu este vorba despre o simplă scăpare, atunci cine a decis și de ce?

Pentru că motivul ar putea fi lipsa banilor.

La aceste întrebări nu poate răspunde un simplu raport de audit financiar. Ci și alte instituții. Iar Camera de Conturi are acum nu doar temeiul, ci și obligația, în limitele competențelor sale, de a sesiza instituțiile abilitate, de la ANAF până la organele care pot stabili dacă, în cazul Primăriei Alba Iulia, între o eroare contabilă și o faptă mai gravă mai există sau nu o distanță.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News