Căpșunarii români refuză să mai lucreze în Italia: În ce țări aleg să meargă

Românii care au mers ani la rând la cules de căpșuni, în Italia, își schimbă obiceiurile. Spun că fermierii din alte țări le dau bani mai mulți și le asigură condiții mai bune de muncă.

Există, însă, și categoria celor care s-au săturat de munca grea, pe ploaie, sau pe arșiță, și își încearcă norocul, în alte domenii.

Bogdan Ionică are sere în Sicilia, cu legume și fructe, dar și plantații de măslini. Este primul an în care nu găsește oameni care să-l ajute să strângă recolta. Cei care au mai lucrat pentru el îl refuză și îi spun că aleg alte țări în care sunt plătiți mai bine sau pur și simplu rămân acasă.

Bogdan Ionică, fermier în Italia: „Mai avem de plantat încă un pic din seră, dar mă opresc că nu am forță de muncă și nu reușesc să fac singur. Vor bani mulți, preferă să rămână acasă decât să primească banii care erau înainte. Am nevoie de măcar patru oameni. Multe culturi mi-au rămas în picioare. Nu am putut să le culeg”.

Salarii mai atrăgătoare în Danemarca

În Italia, un culegător este plătit cu 50 de euro pe zi, în timp ce în Spania câștigă 80 – aproape dublu. În tot acest timp, în Danemarca, un zilier ia și 130 de euro.

Toma și soția lui au renunțat să mai trudească în agricultură din cauza condițiilor grele si s-au angajat în domeniul hotelier.

Toma: „Mergi la muncă și dacă o zi mai proastă și nu faci kgilogramele care trebuie, nici bani, nu iei în ziua respectivă. Dacă avea comenzi patronul, trebuia să mergi la muncă să culegi. Așa ,la jobul ăsta, suntem plătiți la oră. Acum sunt atâtea locuri de muncă, atâtea agenții, ai de unde să alegi”.

Bianca, soția lui Toma: „La afine, lucrai afară, lucrai și pe ploaie, obosită. Să stai într-o zi ploioasă acolo nu e deloc ușor. Aici, lucrezi în interior și e altfel”.

În 2022, cele mai multe oferte de muncă au venit din Belgia și Olanda

Adriana Agafon, manager Resurse Umane firmă de recrutare din Danemarca: „Ofertele sunt foarte avantajoase pentru că vin la pachet și cu cazări gratuite, salarii avantajoase, număr de ore mai mare. În Danemarca se câștigă câte 1.500-1.600 de euro pe lună, primesc cazare gratuită, bani de vacanță, ăsta e minimul, avem muncitori care trec de 2.500 de euro pe lună”.

Adriana Sarghie, purtător de cuvânt AJOFM Iași: „Avem locuri de muncă în domeniul agricol pentru persoanele care doresc să muncească la cules de sparanghel, de zmeură. Spre deosebire de anii anteriori, a fost o explozie de oferte pe acest domeniu”.

Conform celor de la Agenția Forței de Muncă, anul acesta, cele mai multe oferte din agricultură au venit din Belgia și Olanda.

Tribunalul Alba ANULEAZĂ numirile managerilor de la Spitalul Orășenesc Câmpeni și Spitalul de Boli Cronice Câmpeni

Instanța civilă de contencios civil Alba a anulat deciziile emise de primarul orașului Câmpeni, Pașca Cristian Dan, de numire a doi manageri la unitățile medicale din oraș, respectiv Spitalul Orășenesc Câmpeni și Spitalul de Boli Cronice Câmpeni și dispune anularea celor două contracte de management semnate de către primar.

„Respinge ca neîntemeiate excepţiile lipsei calităţii procesuale active a reclamantului relativ la petitul 5 al acţiunii şi a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Morcan Dragomir faţă de petitele 1-4.

Admite în parte acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul BAR CONSTANTIN CNP * în contradictoriu cu pârâţii SPITALUL ORĂŞENESC CÎMPENI, PRIMARUL ORAŞULUI CÎMPENI şi MORCAN DRAGOMIR şi în consecinţă: Dispune anularea deciziei 1/2021, procesul verbal 2014/2021, decizia 2011/2021, dispoziţia 180/2021 şi contractul de management 7123/2021. Obligă pârâtul SPITALUL ORĂŞENESC CÎMPENI să plătească reclamantului suma de 2500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

Respinge în rest cererea reclamantului privitoare la cheltuielile de judecată, reprezentând taxă de timbru. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Alba. Pronunţată, azi, 31.01.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în soluția oferită de către instanță în cazul numirii de la Spitalul Orășenesc Câmpeni.

Soluția oferită de către instanță în cazul numirii de la Spitalul de Broni Cronice Câmpeni

„Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului privitor la petitul 6, invocată de către pârâta Mecea Valentina Ileana. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Mecea Valentina Ileana şi Primarul oraşului Câmpeni, invocată de către pârâta Mecea Valentina Ileana şi pârâtul Primarul oraşului Câmpeni.

Admite acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul BAR CONSTANTIN, CNP * cu domiciliul în *, în contradictoriu cu pârâţii SPITALUL DE BOLI CRONICE CÂMPENI cu sediul în *, MECEA VALENTINA ILEANA cu domiciliul în * şi Primarul oraşului Câmpeni, cu sediul în *, şi în consecinţă: Anulează Decizia nr. 1/16.06.2021 emisă de Consiliul de administraţie al SPITALULUI DE BOLI CRONICE CÂMPENI. Anulează procesul verbal – rezultatul final la concursul organizat pentru ocuparea funcţiei de manager, persoană fizică, la Spitalul de Boli Cronice Câmpeni, nr. 2838/18.08.2021. Anulează Decizia nr. 2865/20.08.2021 emisă de comisia de soluţionare a contestaţiilor privind ocuparea postului de manager persoană fizică la Spitalul de Boli Cronice Câmpeni. Anulează procesul verbal- rezultatul final la concursul organizat pentru ocuparea funcţiei de manager, persoană fizică, la Spitalul de Boli Cronice Câmpeni, nr. 2867/20.08.2021.

Anulează Dispoziţia nr. 275/14.09.2021 emisă de Primarul oraşului Câmpeni. Anulează contractul de management nr. 1154/14.09.2021 încheiat între pârâtul Primarul oraşului Câmpeni şi pârâta Mecea Valentina Ileana. Obligă pârâtul Spitalul de Boli Cronice Câmpeni la plata către reclamant a sumei de 2750 lei cu titlu cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare. Recursul şi motivele de recurs se depun la Tribunalul Alba, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată azi, 11.05.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei. ”

Medicii de familie s-au opus: Ministerul Sănătății nu mai distribuie iodură de potasiu

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Tiberius Marius Brădățan, spune că pastilele de iodură de potasiu vor fi împărțite oamenilor numai în caz de incident nuclear, după ce medicii de familie au refuzat să împartă pilulele. Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Tiberius Marius Brădățan, spune la Europa FM că cele 30 de milioane de pastile produse de curând de Antibiotice Iași rămân la Direcțiile de Sănătate Publică.

Inițial, ministrul Sănătății a încercat să convingă medicii de familie să distribuie pastilele, dar aceștia au explicat că acest lucru ar bloca acordarea serviciilor curente în cabinete:

„Nu vor fi distribuite persoanelor care ar utea fi afectate decât în contextul în care va fi nevoie, lucru pe care nu și-l dorește nimeni, adică să avem un accident nuclear sau o astfel de situație care să impună administrare de iod tuturor cetățenilor. Ele vor fi distribuite în momentul în care vom avea, ferească Dumnezeu, un eveniment de tipul celor nucleare”, spune Brădățan.

Ministerul Sănătății precizează în campania de informare a populației, că în caz de incident nuclear, „în scopul de a realiza blocarea eficace a absorbţiei radioactive, iodura de potasiu trebuie să fie administrată cât mai curând posibil după expunerea la radiaţii. În cazul în care administrarea are loc la 4-6 ore după expunere, absorbţia este blocată doar în proporție de aproximativ 50%”.

„Într-un timp scurt, într-un timp scurt, da”, a răspuns oficialul, întrebat dacă DSP-urile vor putea împărți pastilele populației în cel mult 6 ore. Ministerul Sănătății atrage atenția că „iodura de potasiu 65 mg se va administra EXCLUSIV la indicațiile autorităților și doar în caz de accident nuclear! Metodele de informare ale autorităților în caz de accident nuclear se vor face prin intermediul radio, TV, mass media sau/și chiar prin intermediul sirenelor de protecție civilă.”