Căutarea de noi adidași de alergare vă face să alergați în cerc? Piața adidașilor de alergare este plină de descrieri înșelătoare, culori țipătoare și jargon confuz, uneori irelevant. Am triat prin haos și acum suntem aici pentru a vă ajuta. Sperăm să vă îndrumăm pe calea succesului dumneavoastră în alergare, oferindu-vă sfaturi utile pentru alegerea perechii perfecte de adidași de damă sau bărbați pentru alergare.

Știm din proprie experiență că, dacă adidașii de alergare se potrivesc confortabil și se potrivesc nevoilor dvs., veți fi mai predispus să ieșiți pe teren și să alergați. Șoselele și trotuarele diferă de trasee și piste prin faptul că sunt suprafețe artificiale incredibil de neiertătoare, care adesea nu sunt foarte confortabile pentru a alerga pe ele fără o anumită formă de protecție.

Există atât adidași în stil maximalist cu multă amortizare pentru împingere, cât și adidași ușori și rapizi, care vă propulsează în teritoriul PR (record personal). Cu siguranță nu este ceva nemaiauzit ca cei mai entuziaști alergători să selecteze modele de adidași de damă sau bărbați pentru scopuri mai specializate; depinde de obiectivele dvs. de alergare. S-ar putea să descoperiți că niciun adidas nu vă va satisface toate nevoile, sau s-ar putea să găsiți acel adidas care este perfect pentru toate.

Pentru majoritatea sportivilor, o pereche de adidași de damă sau bărbați potrivită nevoilor și preferințelor lor este, fără îndoială, un instrument esențial pentru a avea o viață sănătoasă și fără accidentări. Adidașii prea bine concepuți sau nepotriviți pot avea efecte dăunătoare asupra corpului dvs. și pot împiedica atingerea obiectivelor de alergare – dar și a altor obiective.

Factorul critic care trebuie înțeles este că o pereche de adidași de damă sau bărbați nu poate provoca în mod inerent o accidentare; aplicarea de către alergător a unei încălțări necorespunzătoare poate cauza leziuni de suprasolicitare în timp. De cealaltă parte a monedei se află opțiunea ca acei adidași pentru bărbați sau femei de alergare să ajute la inversarea daunelor provocate de ani de zile de formă, postură de alergare și mers necorespunzător. Recomandăm întotdeauna determinarea dezechilibrelor musculare și a tensiunilor inutile în timp ce sunteți în mișcare.

Un exemplu clasic care iese la suprafață este suprapronarea. Suprarepronarea se întâmplă atunci când anatomia și mușchii stabilizatori ai unui alergător nu susțin gleznele în mișcare. Senzația de rostogolire a gleznelor spre interior este cel mai notabil mod de a determina acest lucru în mers. Suprapronatorii se vor descurca cel mai bine cu o pereche de adidași de damă sau de bărbați de susținere care să le ghideze picioarele pentru a urmări în linii netede și drepte.

Au existat o mulțime de împotriviri în comunitatea de alergare cu asaltul adidașilor de tip barefoot și minimalist, iar noi suntem aici pentru vă ajuta să înțelegeți de ce. Unul nu este mai bun decât celălalt; totul se reduce cu adevărat la nevoile alergătorului de a achiziționa adidasul.

Mulțimea minimalistă și cu zero drop susține că mușchii stabilizatori trebuie să aibă spațiul și oportunitatea de a se întări. Da, dar alergătorii cu structuri anatomice mai puțin favorabile în mod natural au nevoie de sprijin pentru a preveni leziunile pe termen lung. Și ne tot învârtim în jurul cozii.

În cele din urmă, acest lucru depinde de dvs. și de orice sfătuitori pe care îi aveți în cercul dvs. interior. De multe ori, oboseala poate juca un rol în tipul de adidași de damă sau bărbați de care aveți nevoie. Dacă căutați în mod constant eforturi de tip maraton și alergați cu picioarele obosite, un adidas de susținere ar putea fi mai mult pe placul dumneavoastră. Dar dacă sunteți în căutarea unui adidas confortabil și de susținere pe care să îl purtați pentru plimbări lungi, alergări scurte și în sala de sport, o opțiune cu cădere zero ar putea ajuta să vă încurajeze corpul să creeze mai multă forță în lanțul posterior al mușchilor din corpul dumneavoastră.

Găsirea adidasului perfect nu vă dă undă verde pentru a avea o formă proastă; este încă crucial să abordați cariera de alergare cu indicii posturale și angajamentul muscular intacte. Vă recomandăm să construiți mai întâi forța mușchilor și a tendoanelor pe baza anilor de experiență în alergare, a antrenamentului personal și a muncii sub fizioterapeuților. Asta înseamnă: evitați să faceți prea mult, prea curând. Aceleași reguli se aplică atunci când permiteți oaselor dvs. să se obișnuiască cu impactul mai mare pe care îl impune alergarea. Dacă sunteți un alergător începător, nu uitați: încet și constant se câștigă cursa.

Niciun adidas nu este conceput pentru a vă rezolva durerile de genunchi, splinturile tibiei, nevrozele, benzile IT strânse etc., dar un adidas de alergare potrivit va fi, fără îndoială, mai bun decât acei adidași vechi care au stat în fundul dulapului dvs. de ani de zile. Materialele se descompun în timp și se uzează neuniform în funcție de ciudățeniile din mersul dvs., iar aceste modele unice de uzură vor cauza dezechilibre în lovirea piciorului la fiecare pas. Concluzia este că alegerea încălțămintei dvs. împreună cu deciziile de antrenament joacă un rol vital în sănătatea biomecanică și longevitatea musculo-scheletală. Depinde de dumneavoastră să alegeți cu înțelepciune, iar noi suntem aici pentru a vă îndruma în direcția corectă.

sursa foto: emag.ro

Vrei să păstrezi produse proaspete și lactate pentru mai târziu? Ghidul nostru acoperă cele mai frecvente întrebări despre congelarea celor mai frecvente legume, fructelor, brânzeturilor și ouălor.

Cum să congelezi morcovii

Morcovii cruzi prin o textură de burete atunci când sunt înghețați și decongelați – apa din celulele lor se extinde, ceea ce sparge celulele. Fie toacă mărunt morcovii și congelează-i cruzi – odată ce i-ai prăjit nu vei observa textura – ori toacă-i, taie sau gătește al dente, apoi congelează în loturi. Dacă îi îngheți pe o tavă, îi poți pune într-o pungă când sunt tari și se vor separa ușor când vei vrea să îi folosești.

Cum să congelezi broccoli

Taie broccoli în buchețele și gătește-i al dente, întinde buchețelele reci pe o tavă și congelează. Odată tari, pune-i într-o pungă de congelare.

Cum să congelezi cartofii

Cartofii cruzi nu îngheață bine din același motiv ca și morcovii. Taie-i, feliază sau toacă-i în bucăți, gătește-i al dente și congelează-i în loturi sau zdrobește-i și congelează-i în porții. Congelează bucățile pe o tavă și pune-le apoi într-o pungă de congelator.

Cum să congelezi sparanghel

Pregătește sparanghelul spălându-l bine și tăind toate tulpinile lemnoase. Se gătește apoi în apă clocotită timp de 2-4 minute, în functie de mărimea tulpinilor. Transferă sparanghelul folosind o lingură cu fantă într-un castron cu apă rece. Odată scurs și uscat, pune-l pe o tavă și congelează-l înainte de a-l transfera într-o pungă de congelare. Alternativ, prăjește sparanghelul timp de 10-15 minute după preparare înainte de a urma aceiași pași de congelare și vei obține un sparanghel congelat perfect de gătit.

Cum să congelezi dovleceii

Taie dovleceii în rondele groase. Se fierb apoi urmând aceeași metodă ca și cu sparanghelul, însă doar pentru 1 minut. Congelează-i și pe ei întâi pe o tavă și apoi pune rondelele congelate într-o pungă de congelare.

Cum să faci ciuperci congelate

Spală ciupercile crude pentru a îndepărta orice murdărie, apoi feliază-le sau lasă-le întregi ca să obții ciuperci congelate. Pune ciupercile într-un coș cu abur și pune-le deasupra a puțină apă cu o linguriță de suc de lămâie. Adu amestecul la fiert și fierbe ciupercile timp de 2-4 minute, în funcție de mărimea lor. Pune ciupercile în apă cu gheață. Odată scurse și uscate, pune-le pe o tavă și congeleaza ciupercile înainte de a transfera într-o pungă pentru ciuperci congelate. Alternativ, prăjește ușor ciupercile cu un buchet mic de unt înainte de a le congela, folosind aceeași metodă, pentru a obține de asemenea ciuperci congelate.

Cum să congelezi ceapa

Taie sau feliază ceapa și congeleaz-o crudă pe tăvi, iar odată tare, vars-o într-o pungă de congelator ca să o poți folosi în porții. Poți, de asemenea, să prăjești ceapa pentru a se congela în loturi.

Cum să congelezi căpșunile

Pregătește căpșunile spălându-le în apă rece, apoi uscându-le cu hârtie de bucătărie. Taie și aruncă tulpinile, apoi congelează fructele întregi sau taie-le la dimensiunea dorită. Pune căpșunile pregătite pe o tavă și congelează-le, apoi transferă-le într-o pungă de congelare resigilabilă.

Cum să congelezi bananele

Curăță bananele și pune-le pe o tavă întregi sau în felii. Odată congelate, transferă-le într-o pungă de congelare resigilabilă. Pentru a congela bananele maro, îți recomandăm să le faci piure și să le porționezi în pungi separate resigilabile etichetate cu cantitatea.

Cum să congelezi merele

Pentru a congela merele obișnuite, feliază-le și așază-le pe o tavă de copt și pune-le în congelator la setarea maximă.

Cum să congelezi laptele

Laptele din cutii poate fi congelat nedeschis dacă există un spațiu între lapte și capac – toate lichidele se extind pe măsură ce îngheață, așa că, dacă nu este suficient spațiu, capacul se poate desprinde sau cutia se poate despica. Laptele din sticle de sticlă nu poate fi congelat, așa că transferă lichidul într-un recipient sau într-o pungă de congelare cu sigiliu etanș.

Cum să congelezi ouăle

Congelează ouăle în porții (le poți bate mai întâi) pentru a le folosi mai târziu.

Cum să congelezi brânza

Răzuiește brânza și împacheteaz-o în găurile unei forme de brioșe. Vor fi aproximativ 50 g în fiecare.

Cum să congelezi iaurt

Dacă cumperi cantități mari de iaurt și crezi că nu îl poți folosi la timp, congelează-l în porții într-o formă curată pentru brioșe.

Care sunt diferitele specii de fructe de mare? Care sunt cele mai gustoase rețete? Sfaturi și curiozități pentru a aduce cele mai bune fructe de mare pe masa ta, cunoscându-le proprietățile și caracteristicile.

Iubitorii de fructe de mare sunt familiarizați cu aromele și mirosurile acestor ingrediente care ne fac să apreciem bogăția mării și care reprezintă calul de bătaie al bucătăriei mediteraneene. Orice meniu cu fructe de mare nu poate fi lipsit de fructe de mare servite în numeroasele lor versiuni, de la aperitive la paste și până la feluri principale sau varietăți și derivate precum caviar.

Din nefericire, din cauza poluării și a pescuitului necontrolat, numărul fructelor de mare a scăzut considerabil și din ce în ce mai des ajung pe mesele noastre fructe de mare de crescătorie. Când vorbim de fructe de mare, ne referim la animalele acvatice comestibile, cu excepția mamiferelor, atât de apă dulce, cât și de apă sărată. Aceste organisme se împart în două categorii: moluște și crustacee. Să analizăm împreună speciile existente și câteva proprietăți și curiozități referitoare la ele.

Lista de specii

Am menționat deja că numeroasele specii de fructe de mare sunt împărțite în 2 mari categorii, în detaliu avem:

Moluște

Cefalopodele pot fi cu sau fără cochilie interioară:

• sepie
• calmar
• caracatiță

Gastropodele sunt cele care au o cochilie exterioară:

• melci
• lapiezuri
• urechi de mare

Speciile cu o cochilie externă sunt lamelibranhiate, de exemplu:

• midii
• scoici
• stridii
• trufe de mare

Crustacee

În această categorie găsim macriidele caracterizate de un abdomen lung și o coadă cu o înotătoare în formă de evantai, cum ar fi:

• homar
• creveți
• langustină

Și brachiuri fără înotătoare în formă de evantai și cu un corp care se pliază sub torace, printre care amintim:

• crab

În sfârșit, stomatopode dotate cu gheare și două apendice bucale:

• creveți mantis
• corbola

Proprietăți nutriționale

Peștele este un aliment bogat în nutrienți și are un conținut scăzut de calorii și grăsimi saturate. Numeroase studii au afirmat că fructele de mare au beneficii considerabile pentru sănătate, reducând riscul de atac de cord, accident vascular cerebral, obezitate și hipertensiune arterială, precum și că sunt esențiale pentru creșterea sugarilor și a copiilor.

Pentru a descrie proprietățile nutriționale ale fructelor de mare, ar fi indicat să tratăm individual diferitele specii sau, cel mult, diferitele grupe de clasificare. Însă, în general, din punct de vedere nutrițional, fructele de mare au un conținut ridicat de fier, esențial pentru producerea hemoglobinei, și de omega-3, grăsimi polinesaturate esențiale pentru prevenirea bolilor cardiovasculare și inflamatorii. Nu numai atât, sunt bogate în vitamine, în special B12, proteine și minerale care sunt esențiale pentru menținerea sănătății organismului uman.

Trebuie remarcat faptul că majoritatea acestor fructe de mare, pentru porții de aproximativ 100 g, furnizează în jur de 30-40% din cantitatea medie zilnică recomandată de proteine. O mare parte din grăsimile din aceste alimente sunt polinesaturate și reprezintă mai puțin de 5 % din total, iar aproape toate speciile nu conțin mai mult de 100 mg de colesterol la o porție de 86 g.

În ce privește moluștele, conținutul caloric este, în general, de la scăzut la moderat; dintre cefalopode, gasteropode și lamelibranți, cele mai bogate din punct de vedere nutrițional sunt cu siguranță gasteropodele (melci, lapiezuri, urechi de mare, melci etc.), deși sunt mai puțin consumate și, în general, considerate alimente „învechite”. Acestea se mândresc cu un aport energetic și proteic mai mare decât celelalte două (aproximativ 100 kcal la 100 g și peste 17 g de proteine, față de 60-75 kcal și 10-14 g de proteine), care sunt utilizate pe scară largă în dietele hipocalorice. Trebuie amintit, de asemenea, că toate moluștele (și în special cefalopodele) conțin o parte extrem de redusă de lipide, constând în principal în acizi grași polinesaturați; pe de altă parte, bivalvele (în special midiile și stridiile) se caracterizează printr-un aport considerabil de colesterol, o particularitate extrem de limitativă în ceea ce privește dietele hipocolesterolemiante.

Analizând conținutul nutrițional al crustaceelor din fructele de mare, în primul rând trebuie precizat că acestea sunt întotdeauna alimente cu un aport ridicat de colesterol, astfel că, la fel ca și în cazul unor moluște, utilizarea lor nu se aplică frecvent în dietele destinate controlului hipercolesterolemiei. Pe de altă parte, crustaceele au un conținut moderat de lipide și se caracterizează prin prevalența acizilor grași esențiali omega3 față de omega6, o caracteristică fără îndoială apreciabilă. Din punct de vedere energetic, rareori depășesc 70-80 kcal la 100 g de porție comestibilă, în timp ce aportul de proteine este bun, între 13 și 18 g (conținutul de carbohidrați este neglijabil).

Fructele de mare din preparatele din fructe de mare, ca și unele moluște (a se vedea mai sus), conțin, de asemenea, o cantitate considerabilă de sodiu alimentar și, în mod similar, nu sunt indicate în dietele hipotensive. Cu toate acestea, ele furnizează cantități foarte bune de fier și calciu (Ca), dar cu un conținut redus de fosfor (P), mineral care, în doze mari, devine responsabil de afectarea absorbției intestinale a calciului. Conținutul de vitamine B este comparabil cu cel al cărnii și al peștelui.