Sfecla roșie: Ce proprietăți are și ce beneficii aduce sănătății

Sfecla roșie: Ce proprietăți are și ce beneficii aduce sănătății

Sfecla roșie este una dintre legumele apreciate pentru valoarea nutritivă, conținutul de antioxidanți și efectele sale potențial benefice asupra sistemului cardiovascular. Consumata crudă, fiartă, coaptă sau sub formă de suc, aceasta poate contribui la o alimentație echilibrată, datorită vitaminelor, mineralelor, fibrelor și compușilor bioactivi pe care îi conține.

Dincolo de culoarea intensă și gustul dulceag, sfecla roșie se remarcă prin prezența nitraților naturali și a betalainei, pigmenți vegetali care au atras atenția cercetătorilor prin efectele lor asupra organismului.

Ce conține sfecla roșie?

Sfecla roșie are un conținut caloric relativ redus și oferă nutrienți importanți pentru buna funcționare a organismului. Printre aceștia se numără folatul (vitamina B9), potasiul, manganul și vitamina C, alături de fibre alimentare și compuși cu acțiune antioxidantă.

O porție de 100 de grame de sfeclă roșie crudă furnizează aproximativ 43 de kilocalorii, 2,8 grame de fibre și 109 micrograme de folat. Valorile pot varia în funcție de soi și de modul de preparare.

Fibrele susțin tranzitul intestinal și contribuie la menținerea sănătății digestive, în timp ce folatul este esențial pentru formarea normală a celulelor și pentru sinteza ADN-ului. Potasiul participă la reglarea tensiunii arteriale și la funcționarea normală a mușchilor și a sistemului nervos.

Un alt element important este reprezentat de betalaine, pigmenții care conferă sfeclei culoarea roșie-violet. Acești compuși au proprietăți antioxidante și sunt studiați pentru rolul lor în protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ.

Poate sfecla roșie să contribuie la scăderea tensiunii arteriale?

Unul dintre beneficiile cel mai bine studiate ale sfeclei roșii este legat de sănătatea cardiovasculară. Leguma conține nitrați naturali, pe care organismul îi poate transforma în oxid nitric, o moleculă implicată în relaxarea vaselor de sânge și în reglarea circulației.

Prin acest mecanism, consumul de sfeclă roșie și, în special, de suc de sfeclă poate contribui la reducerea modestă a tensiunii arteriale la unele persoane. Efectul diferă în funcție de cantitatea consumată, de particularitățile organismului și de starea generală de sănătate.

Totuși, sfecla roșie nu înlocuiește tratamentul prescris pentru hipertensiune și nici măsurile recomandate de medic, precum reducerea consumului de sare, activitatea fizică regulată și menținerea unei greutăți sănătoase.

Ce rol are în susținerea efortului fizic?

Nitrații din sfecla roșie sunt cercetați și pentru influența lor asupra performanței fizice. Prin creșterea disponibilității oxidului nitric, aceștia pot îmbunătăți eficiența utilizării oxigenului în timpul anumitor tipuri de efort.

Unele studii au observat beneficii modeste în ceea ce privește rezistența la efort, în special în cazul activităților de anduranță. Rezultatele nu sunt însă uniforme, iar efectele pot depinde de nivelul de pregătire fizică și de doza utilizată.

De aceea, sfecla roșie poate face parte din alimentația persoanelor active, dar nu trebuie considerată un produs care garantează creșterea performanței sportive.

Ajută sfecla roșie digestia și sănătatea intestinală?

Conținutul de fibre alimentare face din sfecla roșie un aliment util pentru menținerea unui tranzit intestinal regulat. Fibrele contribuie la formarea scaunului și pot susține activitatea bacteriilor benefice din intestin.

Consumată în cadrul unei diete variate, alături de legume, fructe, cereale integrale și suficiente lichide, sfecla roșie poate contribui la prevenirea constipației.

Este important de reținut că sucul de sfeclă, mai ales atunci când este strecurat, conține de regulă mai puține fibre decât leguma întreagă. Din acest motiv, consumul sfeclei crude sau gătite poate fi o alegere mai bună pentru aportul de fibre.

Are efecte antioxidante și antiinflamatoare?

Betalainele și alți compuși vegetali din sfecla roșie sunt studiați pentru capacitatea lor antioxidantă. Aceștia pot contribui la neutralizarea radicalilor liberi, molecule care, în exces, sunt asociate cu stresul oxidativ și cu afectarea celulelor.

Cercetările de laborator și unele studii realizate pe oameni sugerează că sfecla și produsele obținute din aceasta ar putea influența anumiți markeri ai stresului oxidativ și ai inflamației. Cu toate acestea, dovezile privind efectele clinice pe termen lung sunt încă limitate.

Prin urmare, sfecla roșie trebuie privită ca parte a unei alimentații care susține sănătatea, nu ca un remediu pentru bolile inflamatorii sau cronice.

Este sfecla roșie benefică pentru ficat și pentru detoxifierea organismului?

Sfecla roșie este adesea promovată drept aliment pentru „detoxifierea” ficatului. În realitate, organismul dispune deja de sisteme specializate pentru metabolizarea și eliminarea substanțelor de care nu are nevoie, în principal prin ficat și rinichi.

Nutrienții și compușii vegetali din sfeclă pot contribui la o dietă sănătoasă, însă nu există suficiente dovezi clinice solide pentru a afirma că aceasta curăță ficatul, elimină toxinele în mod special sau tratează afecțiunile hepatice.

Beneficiile sale trebuie înțelese în contextul unei alimentații echilibrate, al activității fizice și al limitării consumului de alcool și al alimentelor ultraprocesate.

Cum poate fi consumată pentru a beneficia de proprietățile sale?

Sfecla roșie poate fi integrată cu ușurință în meniul zilnic, iar alegerea metodei de preparare depinde de preferințe și de obiectivele alimentare.

*Crudă, rasă sau feliată: păstrează fibrele și poate fi combinată cu morcov, măr, lămâie sau alte legume.

*Fiartă: este potrivită pentru salate și garnituri, având un gust mai dulce și o textură mai moale.

*Coaptă: își păstrează aroma intensă și poate fi servită alături de alte legume.

*Sub formă de suc: oferă nitrați și alți compuși solubili, dar are mai puține fibre decât sfecla întreagă, dacă este strecurat.

*În supe și preparate tradiționale: poate diversifica alimentația și crește aportul de legume.

Pentru păstrarea unei părți cât mai mari din nutrienții sensibili la căldură, sunt utile metodele de preparare care limitează timpul de gătire și contactul prelungit cu apa. Totuși, fierberea și coacerea rămân opțiuni nutritive.

Nu există o cantitate universală care să garanteze beneficii pentru sănătate. Consumul regulat, în porții adaptate nevoilor individuale, este mai important decât administrarea unor cantități foarte mari într-un interval scurt.

Cine trebuie să consume sfeclă roșie cu prudență?

Deși este un aliment sigur pentru majoritatea oamenilor, sfecla roșie nu este potrivită în orice cantitate pentru toate persoanele.

Cei care au antecedente de calculi renali de oxalat de calciu ar trebui să discute cu medicul sau cu un dietetician despre cantitățile potrivite, deoarece sfecla conține oxalați. Persoanele cu tensiune arterială scăzută sau cele care urmează tratamente ce influențează tensiunea ar trebui să țină cont de posibilele efecte ale consumului concentrat de suc de sfeclă.

În plus, sfecla poate colora temporar urina sau scaunul în roșu-roz, fenomen cunoscut sub numele de beeturie. De regulă, acesta este inofensiv, însă sângele suspectat în urină sau scaun, mai ales dacă persistă ori este însoțit de alte simptome, necesită evaluare medicală.

Sucurile concentrate și suplimentele cu nitrați nu trebuie confundate cu porțiile obișnuite de legume. În cazul unor boli cronice sau al unor restricții alimentare recomandate medical, este indicată individualizarea consumului.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News