Pensiile mici, tot mai afectate de scumpiri în România: Puterea de cumpărare a vârstnicilor, sub presiune

Pensiile mici, tot mai afectate de scumpiri în România: Puterea de cumpărare a vârstnicilor, sub presiune

Veniturile modeste, creșterea prețurilor și lipsa unei indexări generale a pensiilor în 2026 îngreunează situația financiară a milioane de pensionari din România. Pentru cei cu venituri reduse, acoperirea cheltuielilor de bază devine o provocare tot mai mare.

Citește și: Pensii în noiembrie 2026: Data la care intră banii pe card și când ajunge poștașul la pensionari

Pensii insuficiente în raport cu costul vieții

Situația pensionarilor cu venituri mici continuă să reprezinte o problemă socială importantă în România. Deși pensia constituie principala sursă de venit pentru milioane de persoane vârstnice, valoarea acesteia nu oferă întotdeauna siguranța financiară necesară pentru acoperirea cheltuielilor lunare.

Potrivit datelor publicate în presa economică pe baza statisticilor Casei Naționale de Pensii Publice, peste 2,3 milioane de pensionari aveau, în septembrie 2026, pensii mai mici de 2.500 de lei pe lună. În aceeași perioadă, pensia medie la nivel național era de aproximativ 2.785 de lei. Aceste valori evidențiază diferențele importante dintre categoriile de beneficiari și limitele utilizării pensiei medii ca indicator al nivelului de trai al tuturor pensionarilor.

Pentru persoanele cu venituri reduse, cea mai mare parte a banilor se îndreaptă către cheltuieli indispensabile, precum alimentele, energia, întreținerea locuinței, medicamentele și serviciile medicale. În aceste condiții, posibilitatea de a economisi sau de a face față unor cheltuieli neprevăzute este limitată.

Inflația reduce valoarea reală a pensiilor

Creșterea prețurilor rămâne unul dintre factorii care afectează direct bugetele pensionarilor. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației a ajuns la 6,61% în septembrie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului precedent. În primele nouă luni ale anului, prețurile de consum au crescut cu 5,4%, în timp ce media inflației din ultimele 12 luni a fost de 9,2%, raportată la perioada anterioară de 12 luni.

Evoluția prețurilor are consecințe diferite în funcție de structura cheltuielilor fiecărei gospodării. Pentru un pensionar care alocă cea mai mare parte a venitului pentru hrană, încălzire și medicamente, chiar și o creștere moderată a prețurilor poate determina reducerea consumului sau renunțarea la anumite produse și servicii.

În plus, inflația resimțită individual poate depăși media națională. Persoanele care locuiesc singure, au probleme de sănătate sau trebuie să achite integral cheltuielile locuinței se confruntă cu o presiune financiară mai mare, deoarece au mai puține posibilități de a distribui costurile între mai mulți membri ai familiei.

Lipsa indexării generale accentuează dificultățile

Un alt factor important îl reprezintă menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei pe parcursul anului 2026, în condițiile prevăzute de Legea nr. 141/2025. Astfel, pensionarii nu au beneficiat în acest an de o indexare generală a pensiilor care să compenseze automat creșterea prețurilor.

Atunci când venitul lunar rămâne neschimbat, iar bunurile și serviciile se scumpesc, puterea de cumpărare se diminuează. Cu alte cuvinte, aceeași pensie permite achiziționarea unei cantități mai mici de produse sau obligă beneficiarul să își reorganizeze cheltuielile.

Efectele pot fi observate în viața cotidiană prin reducerea cumpărăturilor alimentare, amânarea achiziției unor bunuri necesare, limitarea deplasărilor sau dependența mai mare de sprijinul financiar al copiilor și al altor rude. În cazul persoanelor cu afecțiuni cronice, costurile medicamentelor și ale consultațiilor pot deveni o povară suplimentară.

Diferențe importante între categoriile de pensionari

Presiunea economică nu este resimțită în mod egal de toți beneficiarii sistemului public de pensii. Datele CNPP pentru septembrie 2026 indicau o pensie medie de aproximativ 708 lei pentru pensionarii proveniți din sistemul agricol, în timp ce pensia medie pentru limită de vârstă era de aproximativ 3.119 lei. Pentru pensiile de urmaș, media era de circa 1.511 lei, iar pentru pensiile de invaliditate, de aproximativ 1.071 de lei.

Aceste diferențe reflectă, între altele, istoricul contribuțiilor, veniturile obținute în timpul activității profesionale și particularitățile fiecărei categorii de beneficiari. În consecință, aceeași evoluție a prețurilor poate avea efecte mult mai severe asupra persoanelor care pornesc de la venituri reduse.

Există și diferențe între femei și bărbați. Datele statistice pentru trimestrul al doilea din 2026 arătau că pensia medie pentru limită de vârstă a femeilor reprezenta aproximativ 63% din cea a bărbaților. Aceste discrepanțe pot fi asociate cu diferențele istorice de venituri salariale, perioadele de contribuție și întreruperile activității profesionale.

În acest context, pensia medie națională nu poate descrie, de una singură, nivelul real de trai al persoanelor vârstnice. Pentru o evaluare corectă sunt necesare informații privind distribuția pensiilor, cheltuielile gospodăriilor și evoluția prețurilor la bunurile și serviciile esențiale.

Ce măsuri ar putea proteja veniturile pensionarilor

Protejarea puterii de cumpărare presupune o combinație de politici publice, de la indexarea pensiilor și acordarea unor ajutoare pentru persoanele cu venituri reduse până la măsuri care să limiteze povara cheltuielilor esențiale.

O indexare regulată, corelată cu evoluția prețurilor și cu mecanismele prevăzute de lege, poate contribui la menținerea valorii reale a pensiilor. Pentru pensionarii cu venituri foarte mici, sprijinul financiar acordat în funcție de venit poate avea un rol important, cu condiția ca valoarea ajutorului și criteriile de eligibilitate să răspundă nevoilor beneficiarilor.

În același timp, asemenea măsuri trebuie analizate în raport cu resursele bugetare, veniturile din contribuții și sustenabilitatea pe termen lung a sistemului public de pensii. Provocarea autorităților este de a găsi un echilibru între protejarea nivelului de trai al persoanelor vârstnice și finanțarea durabilă a obligațiilor sociale.

În ceea ce privește anul 2027, aplicarea mecanismului legal de majorare a valorii punctului de referință trebuie evaluată în funcție de prevederile în vigoare și de eventualele acte normative adoptate ulterior. Până la confirmarea oficială a cuantumului și a datei unei eventuale majorări, estimările privind creșterea pensiilor trebuie tratate cu prudență.

Puterea de cumpărare, adevărata măsură a nivelului de trai

Datele disponibile conturează o problemă care depășește valoarea nominală a pensiilor. În condițiile în care prețurile continuă să crească, iar veniturile multor pensionari rămân neschimbate, capacitatea acestora de a-și acoperi nevoile cotidiene se reduce.

Pentru persoanele cu venituri mici, efectele nu se limitează la indicatorii economici. Ele se reflectă în deciziile zilnice privind alimentația, încălzirea locuinței, achiziția medicamentelor și posibilitatea de a face față unor situații neprevăzute.

În acest context, evaluarea politicilor privind pensiile trebuie să țină cont atât de sumele plătite beneficiarilor, cât și de evoluția costului vieții și de diferențele dintre categoriile de pensionari. Obiectivul central rămâne asigurarea unui nivel de trai decent pentru persoanele care depind în principal de veniturile din pensie.

sursa: INS, CNPP, Agerpres

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News