Potrivit Eurostat, creşterea PIB-ul Uniunii Europene a încetinit la 0,3% în trimestrul trei din 2016, după un avans de 0,5% în precedentele trei luni, în timp ce zona euro a înregistrat o expansiune de 0,2%, după un avans de 0,4% în precedentele trei luni.
Cea mai semnificativă expansiune din UE în perioada iulie – septembrie 2018 s-a înregistrat în România (1,9%), urmată de Letonia (1,8%) şi Polonia (1,7%), în timp ce Italia a raportat o creştere zero, iar singurele scăderi au fost în Lituania (minus 0,4%) şi Germania (minus 0,2%).
Eurostat precizează că aceste prognoze nu includ datele din opt state membre: Estonia, Irlanda, Grecia, Croaţia, Luxemburg, Malta, Slovenia şi Suedia. Datele de miercuri pot fi revizuite cu ocazia unei noi estimări ce urmează a fi publicată de Eurostat în data de 7 decembrie.
În ritm anual, PIB-ul Uniunii Europene a înregistrat un avans de 1,9% în trimestrul trei din 2018, comparativ perioada similară din 2017, în timp ce PIB-ul zonei euro a urcat cu 1,7%.
Statele membre cu cel mai ridicat ritm de creştere anuală au fost Polonia (5,7%), Letonia (5,5%), Ungaria (5%), Slovacia (4,5%) şi România (4,1%).
Toate statele membre UE au înregistrat o creştere economică în trimestrul trei din 2018, comparativ perioada similară din 2017, cea mai slabă „performanţă” fiind raportată de Italia (0,8%).
Datele publicate de Eurostat sunt identice cu cele comunicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS). Conform INS, Produsul Intern Brut a înregistrat în trimestrul III din 2018 un avans trimestrial de 1,9%, în termeni reali, şi o creştere anuală de 4,1% pe seria ajustată sezonier.
Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în scădere la 4,5% estimările referitoare la creşterea economiei în acest an, de la 5,5% cât preconiza în luna iulie, în varianta intermediară de vară. Tot în scădere (cu 0,2 puncte procentuale) a revizuit şi estimarea pentru anul 2019, la 5,5%, de la 5,7%, cât prognoza în varianta anterioară. Pentru următorii trei ani, cifrele referitoare la avansul Produsului Intern Brut au rămas nemodificate la 5,7% în 2020 şi 5% în 2021 şi 2022.
La rândul ei, Comisia Europeană (CE) a revizuit semnificativ în scădere estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, de la 4,5% la 3,6%, în timp ce în 2019 mizează pe un avans de 3,8%, faţă de 3,9% cât estima în primăvară, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate în urmă cu o săptămână de Executivul comunitar. Pentru 2020, Executivul comunitar indică un avans de 3,6%.
Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit, în jos, la începutul lunii octombrie, estimările privind evoluţia economiei româneşti, atât în acest an cât şi anul viitor, ca urmare a moderării stimulentelor care au stat la baza creşterii robuste înregistrate în 2017, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat de instituţia financiară internaţională.
Dacă în luna aprilie FMI estima că, în 2018, Malta şi România vor înregistra în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5,7% şi, respectiv, 5,1%, în raportul publicat pe 9 octombrie FMI şi-a revizuit, în jos, prognozele referitoare la avansul economiei româneşti până la 4% în 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în primăvară, preconizând că în 2019 România urmează să înregistreze o creştere economică de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în aprilie.
„Economia României a înregistrat o creştere robustă de 6,9% în 2017 ca urmare a stimulentelor fiscale şi a cererii externe solide. Creşterea ar urma să încetinească până la 4% în 2018 şi să continue să se diminueze până la 3,4% în 2019, pe măsură ce stimulentele se vor modera”, se arată în raportul „World Economic Outlook” publicat în octombrie.
Analiştii se aşteaptă ca în următoarele trimestre zona euro să înregistreze o creştere anuală de aproximativ 2%, dar este puţin probabil ca pe ansamblul acestui an avansul PIB-ului să ajungă la nivelul de anul trecut, de 2,5%.
Sursa: economica.net
