Rămâi conectat

Actualitate

România, cea mai mare creştere economică trimestrială din UE în trimestrul trei din 2018

Publicat

în

Conform estimării preliminare publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), România a înregistrat cel mai semnificativ avans dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cu o creştere a PIB de 1,9% în trimestrul trei din 2018, comparativ cu precedentele trei luni.

Potrivit Eurostat, creşterea PIB-ul Uniunii Europene a încetinit la 0,3% în trimestrul trei din 2016, după un avans de 0,5% în precedentele trei luni, în timp ce zona euro a înregistrat o expansiune de 0,2%, după un avans de 0,4% în precedentele trei luni.

Cea mai semnificativă expansiune din UE în perioada iulie – septembrie 2018 s-a înregistrat în România (1,9%), urmată de Letonia (1,8%) şi Polonia (1,7%), în timp ce Italia a raportat o creştere zero, iar singurele scăderi au fost în Lituania (minus 0,4%) şi Germania (minus 0,2%).

Elit - Gustul Desăvârșit

Eurostat precizează că aceste prognoze nu includ datele din opt state membre: Estonia, Irlanda, Grecia, Croaţia, Luxemburg, Malta, Slovenia şi Suedia. Datele de miercuri pot fi revizuite cu ocazia unei noi estimări ce urmează a fi publicată de Eurostat în data de 7 decembrie.

În ritm anual, PIB-ul Uniunii Europene a înregistrat un avans de 1,9% în trimestrul trei din 2018, comparativ perioada similară din 2017, în timp ce PIB-ul zonei euro a urcat cu 1,7%.

Statele membre cu cel mai ridicat ritm de creştere anuală au fost Polonia (5,7%), Letonia (5,5%), Ungaria (5%), Slovacia (4,5%) şi România (4,1%).

Toate statele membre UE au înregistrat o creştere economică în trimestrul trei din 2018, comparativ perioada similară din 2017, cea mai slabă „performanţă” fiind raportată de Italia (0,8%).

Datele publicate de Eurostat sunt identice cu cele comunicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS). Conform INS, Produsul Intern Brut a înregistrat în trimestrul III din 2018 un avans trimestrial de 1,9%, în termeni reali, şi o creştere anuală de 4,1% pe seria ajustată sezonier.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în scădere la 4,5% estimările referitoare la creşterea economiei în acest an, de la 5,5% cât preconiza în luna iulie, în varianta intermediară de vară. Tot în scădere (cu 0,2 puncte procentuale) a revizuit şi estimarea pentru anul 2019, la 5,5%, de la 5,7%, cât prognoza în varianta anterioară. Pentru următorii trei ani, cifrele referitoare la avansul Produsului Intern Brut au rămas nemodificate la 5,7% în 2020 şi 5% în 2021 şi 2022.

La rândul ei, Comisia Europeană (CE) a revizuit semnificativ în scădere estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, de la 4,5% la 3,6%, în timp ce în 2019 mizează pe un avans de 3,8%, faţă de 3,9% cât estima în primăvară, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate în urmă cu o săptămână de Executivul comunitar. Pentru 2020, Executivul comunitar indică un avans de 3,6%.

Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit, în jos, la începutul lunii octombrie, estimările privind evoluţia economiei româneşti, atât în acest an cât şi anul viitor, ca urmare a moderării stimulentelor care au stat la baza creşterii robuste înregistrate în 2017, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat de instituţia financiară internaţională.

Dacă în luna aprilie FMI estima că, în 2018, Malta şi România vor înregistra în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5,7% şi, respectiv, 5,1%, în raportul publicat pe 9 octombrie FMI şi-a revizuit, în jos, prognozele referitoare la avansul economiei româneşti până la 4% în 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în primăvară, preconizând că în 2019 România urmează să înregistreze o creştere economică de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în aprilie.

„Economia României a înregistrat o creştere robustă de 6,9% în 2017 ca urmare a stimulentelor fiscale şi a cererii externe solide. Creşterea ar urma să încetinească până la 4% în 2018 şi să continue să se diminueze până la 3,4% în 2019, pe măsură ce stimulentele se vor modera”, se arată în raportul „World Economic Outlook” publicat în octombrie.

Analiştii se aşteaptă ca în următoarele trimestre zona euro să înregistreze o creştere anuală de aproximativ 2%, dar este puţin probabil ca pe ansamblul acestui an avansul PIB-ului să ajungă la nivelul de anul trecut, de 2,5%.

Sursa: economica.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

BANI pentru 14 clădiri sau obiective istorice din Roșia Montană: Lista acestora, după includerea în UNESCO

Publicat

în

BANI pentru 14 clădiri sau obiective istorice din Roșia Montană: Lista acestora, după includerea în UNESCO

Anul 2022 va fi unul benefic pentru patrimonial construit, aflat în pericol, din Roşia Montană. Un număr de 14 clădiri sau obiective istorice primesc în acest an finanţare din partea Ministerului Culturii, prin Timbrul Monumentelor Istorice 2022.

Finanţarea vine după decizia istorică din 2021, prin care Roşia Montană a fost inclusă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Două clădiri primesc finanţare pentru intervenţii de urgenţă (Bisericile Greco-Catolică şi Romano-Catolică), iar alte două obiective aparţinând cultelor şi administraţiei locale (casa cantorului Bisericii Unitariene şi fostul cinematograf) primesc finanţare pentru elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru intervenţii asupra monumentelor istorice.

Elit - Gustul Desăvârșit

Zece obiective (case tradiţionale, căminul cultural, biserici, monumentul funerar / comemorativ al lui Simion Balint şi un obiectiv arheologic – galeria romană din Orlea) au obţinut finanţare pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, prin Apelul tematic Roşia Montană – patrimoniu UNESCO în pericol.

Au putut participa la această competiţie proiecte dedicate monumentelor istorice din Roşia Montană sau clădiri parte din siturile istorice clasate, aflate în proprietate privată sau publică, care au îndeplinit criteriile de eligibilitate stabilite prin ghidul aplicantului şi lege: valoarea clădirii, starea de conservare, importanţa pentru contextul comunitar, regional şi naţional dar şi în cadrul sitului UNESCO, co-finanţare, plan de măsuri de intervenţie, avizul/acordul Direcţiei Judeţene de Patrimoniu etc.

Galeria minieră Orlea din cadrul Muzeului Mineritului, Minvest SA Deva – Filiala Roşia Montană, primeşte pentru prima dată după mulţi ani finanţare pentru reparaţii la portal (finisaje), reparaţii ale planurilor înclinate de acces şi a galeriei orizontale (curăţare şi completare trepte şi rigole laterale, eliberare pământ (steril) şi reparaţii ale suprafeţelor de călcare), reparaţii şi reconfigurări ale sistemului de iluminat, a balustrăzilor şi refacere sprijinire din lemn demonstrativă. Biserica Romano-Catolică va beneficia de înlocuirea părţilor degradate ale şarpantei, revizuirea şi reaşezarea învelitorii, introducerea şorţurilor şi revizuirea sistemului de colectare şi dirijare a apelor pluviale.

Un alt proiect se referă la lucrări de întreţinere la mormântul lui Simion Balint, unul dintre revoluţionarii români care a luptat alături de Avram Iancu, în calitate de prefect al Legiunii Arieşului. Primăria Roşia Montană va primi bani pentru lucrări de reparaţii la clădirea vechiului cămin cultural, precum şi pentru eleborarea documentaţiei tehnico-economice pentru clădirea nr. 185, fostul cinematograf al localităţii.

Celalalte proiecte se referă la reparaţii la fosta şcoală confesională romano-catolică (Casa Albă), reparaţii la Biserica Unitariană, documentaţie tehnico-economică pentru Casa Cantorului Unitarian, intervenţii de urgenţă la Biserica Greco-Catolică, respective lucrări de reparaţii la casele cu nr. 331, 344, 324, 475 şi 451. Valoarea totală a proiectelor este de 926.000 de lei, termenul de finalizare fiind decembrie 2022.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Căpșunarii români refuză să mai lucreze în Italia: În ce țări aleg să meargă

Publicat

în

Căpșunarii români refuză să mai lucreze în Italia: În ce țări aleg să meargă

Românii care au mers ani la rând la cules de căpșuni, în Italia, își schimbă obiceiurile. Spun că fermierii din alte țări le dau bani mai mulți și le asigură condiții mai bune de muncă.

Există, însă, și categoria celor care s-au săturat de munca grea, pe ploaie, sau pe arșiță, și își încearcă norocul, în alte domenii.

Bogdan Ionică are sere în Sicilia, cu legume și fructe, dar și plantații de măslini. Este primul an în care nu găsește oameni care să-l ajute să strângă recolta. Cei care au mai lucrat pentru el îl refuză și îi spun că aleg alte țări în care sunt plătiți mai bine sau pur și simplu rămân acasă.

Elit - Gustul Desăvârșit

Bogdan Ionică, fermier în Italia: „Mai avem de plantat încă un pic din seră, dar mă opresc că nu am forță de muncă și nu reușesc să fac singur. Vor bani mulți, preferă să rămână acasă decât să primească banii care erau înainte. Am nevoie de măcar patru oameni. Multe culturi mi-au rămas în picioare. Nu am putut să le culeg”.

Salarii mai atrăgătoare în Danemarca

În Italia, un culegător este plătit cu 50 de euro pe zi, în timp ce în Spania câștigă 80 – aproape dublu. În tot acest timp, în Danemarca, un zilier ia și 130 de euro.

Toma și soția lui au renunțat să mai trudească în agricultură din cauza condițiilor grele si s-au angajat în domeniul hotelier.

Toma: „Mergi la muncă și dacă o zi mai proastă și nu faci kgilogramele care trebuie, nici bani, nu iei în ziua respectivă. Dacă avea comenzi patronul, trebuia să mergi la muncă să culegi. Așa ,la jobul ăsta, suntem plătiți la oră. Acum sunt atâtea locuri de muncă, atâtea agenții, ai de unde să alegi”.

Bianca, soția lui Toma: „La afine, lucrai afară, lucrai și pe ploaie, obosită. Să stai într-o zi ploioasă acolo nu e deloc ușor. Aici, lucrezi în interior și e altfel”.

În 2022, cele mai multe oferte de muncă au venit din Belgia și Olanda

Adriana Agafon, manager Resurse Umane firmă de recrutare din Danemarca: „Ofertele sunt foarte avantajoase pentru că vin la pachet și cu cazări gratuite, salarii avantajoase, număr de ore mai mare. În Danemarca se câștigă câte 1.500-1.600 de euro pe lună, primesc cazare gratuită, bani de vacanță, ăsta e minimul, avem muncitori care trec de 2.500 de euro pe lună”.

Adriana Sarghie, purtător de cuvânt AJOFM Iași: „Avem locuri de muncă în domeniul agricol pentru persoanele care doresc să muncească la cules de sparanghel, de zmeură. Spre deosebire de anii anteriori, a fost o explozie de oferte pe acest domeniu”.

Conform celor de la Agenția Forței de Muncă, anul acesta, cele mai multe oferte din agricultură au venit din Belgia și Olanda.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Tribunalul Alba ANULEAZĂ numirile managerilor de la Spitalul Orășenesc Câmpeni și Spitalul de Boli Cronice Câmpeni

Publicat

în

Tribunalul Alba ANULEAZĂ numirile managerilor de la Spitalul Orășenesc Câmpeni și Spitalul de Boli Cronice Câmpeni

Instanța civilă de contencios civil Alba a anulat deciziile emise de primarul orașului Câmpeni, Pașca Cristian Dan, de numire a doi manageri la unitățile medicale din oraș, respectiv Spitalul Orășenesc Câmpeni și Spitalul de Boli Cronice Câmpeni și dispune anularea celor două contracte de management semnate de către primar.

„Respinge ca neîntemeiate excepţiile lipsei calităţii procesuale active a reclamantului relativ la petitul 5 al acţiunii şi a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Morcan Dragomir faţă de petitele 1-4.

Admite în parte acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul BAR CONSTANTIN CNP * în contradictoriu cu pârâţii SPITALUL ORĂŞENESC CÎMPENI, PRIMARUL ORAŞULUI CÎMPENI şi MORCAN DRAGOMIR şi în consecinţă: Dispune anularea deciziei 1/2021, procesul verbal 2014/2021, decizia 2011/2021, dispoziţia 180/2021 şi contractul de management 7123/2021. Obligă pârâtul SPITALUL ORĂŞENESC CÎMPENI să plătească reclamantului suma de 2500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

Elit - Gustul Desăvârșit

Respinge în rest cererea reclamantului privitoare la cheltuielile de judecată, reprezentând taxă de timbru. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Alba. Pronunţată, azi, 31.01.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în soluția oferită de către instanță în cazul numirii de la Spitalul Orășenesc Câmpeni.

Soluția oferită de către instanță în cazul numirii de la Spitalul de Broni Cronice Câmpeni

„Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului privitor la petitul 6, invocată de către pârâta Mecea Valentina Ileana. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Mecea Valentina Ileana şi Primarul oraşului Câmpeni, invocată de către pârâta Mecea Valentina Ileana şi pârâtul Primarul oraşului Câmpeni.

Admite acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul BAR CONSTANTIN, CNP * cu domiciliul în *, în contradictoriu cu pârâţii SPITALUL DE BOLI CRONICE CÂMPENI cu sediul în *, MECEA VALENTINA ILEANA cu domiciliul în * şi Primarul oraşului Câmpeni, cu sediul în *, şi în consecinţă: Anulează Decizia nr. 1/16.06.2021 emisă de Consiliul de administraţie al SPITALULUI DE BOLI CRONICE CÂMPENI. Anulează procesul verbal – rezultatul final la concursul organizat pentru ocuparea funcţiei de manager, persoană fizică, la Spitalul de Boli Cronice Câmpeni, nr. 2838/18.08.2021. Anulează Decizia nr. 2865/20.08.2021 emisă de comisia de soluţionare a contestaţiilor privind ocuparea postului de manager persoană fizică la Spitalul de Boli Cronice Câmpeni. Anulează procesul verbal- rezultatul final la concursul organizat pentru ocuparea funcţiei de manager, persoană fizică, la Spitalul de Boli Cronice Câmpeni, nr. 2867/20.08.2021.

Anulează Dispoziţia nr. 275/14.09.2021 emisă de Primarul oraşului Câmpeni. Anulează contractul de management nr. 1154/14.09.2021 încheiat între pârâtul Primarul oraşului Câmpeni şi pârâta Mecea Valentina Ileana. Obligă pârâtul Spitalul de Boli Cronice Câmpeni la plata către reclamant a sumei de 2750 lei cu titlu cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare. Recursul şi motivele de recurs se depun la Tribunalul Alba, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată azi, 11.05.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei. ”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare