Poate alimentația să încetinească îmbătrânirea? Ce spun cercetătorii despre dieta mediteraneană și secretul longevității

Poate alimentația să încetinească îmbătrânirea? Ce spun cercetătorii despre dieta mediteraneană și secretul longevității

Felul în care mâncăm ar putea influența nu doar riscul de îmbolnăvire, ci și modul în care organismul îmbătrânește. O revizuire sistematică publicată în revista științifică „Nutrition Reviews” evidențiază beneficiile potențiale ale dietei mediteraneene asupra memoriei, inflamației, microbiotei intestinale și menținerii capacității fizice. Deși rezultatele sunt încurajatoare, cercetătorii atrag atenția că dovezile nu permit încă afirmația că acest model alimentar poate opri sau inversa procesul de îmbătrânire.

Îmbătrânirea este un proces biologic complex, caracterizat prin acumularea leziunilor celulare, creșterea stresului oxidativ, inflamație cronică de intensitate redusă și diminuarea progresivă a funcțiilor organismului. Odată cu înaintarea în vârstă, aceste modificări pot afecta memoria, metabolismul, sistemul imunitar și masa musculară, favorizând apariția bolilor cronice și a fragilității fizice.

În acest context, alimentația reprezintă unul dintre factorii modificabili care pot influența evoluția proceselor asociate îmbătrânirii.

Cercetarea publicată în Nutrition Reviews analizează relația dintre respectarea principiilor dietei mediteraneene și diferiți indicatori ai îmbătrânirii sănătoase. Autorii au identificat 11 studii relevante, selectate dintr-un total inițial de 3.554 de înregistrări științifice. Acestea au inclus cercetări randomizate, studii de cohortă și investigații transversale, desfășurate pe perioade cuprinse între câteva săptămâni și 15 ani.

Dieta mediteraneană se bazează pe consumul predominant de legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci, semințe și ulei de măsline extravirgin. Peștele și fructele de mare sunt consumate regulat, în timp ce carnea roșie, produsele procesate din carne, dulciurile concentrate și alimentele ultraprocesate sunt limitate.

Unul dintre cele mai interesante rezultate ale analizei privește sănătatea creierului. Unele cercetări au identificat o asociere între respectarea principiilor alimentației mediteraneene și menținerea mai bună a memoriei episodice, respectiv capacitatea de a ne aminti evenimente și experiențe personale. Studiul PREDIMED, care a inclus 447 de persoane cu risc cardiovascular crescut, a evidențiat rezultate favorabile pentru anumite scoruri cognitive la participanții care au urmat o dietă mediteraneeană suplimentată cu ulei de măsline extravirgin sau nuci. Aceste rezultate sugerează un posibil rol protector asupra funcției cognitive, fără a demonstra însă prevenirea demenței.

O altă direcție importantă este reprezentată de îmbătrânirea biologică. Spre deosebire de vârsta cronologică, aceasta reflectă starea funcțională a organismului și poate fi estimată prin analiza unor markeri moleculari, inclusiv a metilării ADN-ului. În studiul DIRECT PLUS, o intervenție alimentară de tip Green-MED, bogată în polifenoli și care includea nuci, ceai verde și Mankai, a fost asociată cu evoluții favorabile ale unor indicatori epigenetici. Totuși, diferențele globale dintre grupurile de intervenție nu au fost semnificative statistic, astfel încât rezultatele trebuie interpretate cu prudență.

Beneficiile potențiale se extind și asupra microbiotei intestinale. Studiul european NU-AGE, desfășurat pe 612 persoane cu vârste între 65 și 79 de ani, a evidențiat modificări favorabile ale compoziției bacteriene intestinale și reducerea unor markeri inflamatori, precum interleukina 17 și proteina C reactivă ultrasensibilă. Au fost observate, de asemenea, rezultate favorabile pentru anumiți indicatori ai funcției cognitive și ai fragilității fizice.

Un rol important îl au fibrele alimentare, care favorizează dezvoltarea bacteriilor intestinale benefice. Prin fermentarea acestora se formează acizi grași cu lanț scurt, precum butiratul, implicați în menținerea sănătății mucoasei intestinale și reglarea răspunsului inflamator.

În privința capacității fizice, cercetările indică o asociere între aderența crescută la dieta mediteraneeană și o prevalență mai redusă a fragilității la adulții vârstnici. Acest aspect este esențial, deoarece îmbătrânirea sănătoasă presupune nu doar absența bolilor, ci și păstrarea mobilității, a forței musculare și a independenței în activitățile cotidiene.

Autorii analizează și posibila influență a alimentației asupra stresului oxidativ, inflamației cronice și mecanismelor epigenetice. Polifenolii din uleiul de măsline, fructe și legume, precum și acizii grași omega-3 din pește, pot participa la reglarea unor procese metabolice și inflamatorii. De asemenea, aportul adecvat de proteine, asociat activității fizice, contribuie la menținerea masei și funcției musculare, care tind să se diminueze odată cu vârsta.

Nu toate rezultatele sunt însă concordante. Cercetările privind telomerii, structurile protectoare de la capetele cromozomilor, au identificat asocieri diferite în funcție de sex și de particularitățile genetice ale participanților. Aceste constatări demonstrează complexitatea relației dintre alimentație și îmbătrânirea celulară.

Cercetătorii subliniază și limitele dovezilor disponibile. Numărul redus de studii, diferențele dintre metodele de evaluare a alimentației și combinarea intervențiilor dietetice cu exercițiile fizice sau restricția calorică nu permit formularea unor concluzii cauzale definitive. În plus, unele rezultate se bazează pe studii observaționale, care pot identifica asocieri, dar nu pot demonstra că alimentația este singura responsabilă pentru efectele constatate.

Din perspectivă practică, adoptarea principiilor dietei mediteraneene presupune creșterea consumului de legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci și pește, utilizarea uleiului de măsline extravirgin și reducerea cărnii procesate și a produselor ultraprocesate. Aceste recomandări trebuie asociate cu activitate fizică regulată și un aport proteic adecvat, în special la vârste înaintate.

Concluzia cercetării este că dieta mediteraneană reprezintă o strategie promițătoare pentru susținerea îmbătrânirii sănătoase. Beneficiile potențiale vizează funcția cognitivă, echilibrul inflamator, microbiota intestinală și menținerea capacității fizice. Deși nu există dovezi că alimentația poate opri îmbătrânirea sau inversa vârsta biologică, datele disponibile susțin ideea că alegerile alimentare făcute constant de-a lungul vieții pot influența calitatea anilor trăiți.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News