Structura Centrală a DNA pune sub semnul întrebării clasarea dispusă de DNA Alba Iulia în dosarul plângerii STP împotriva primarului Gabriel Pleșa: „Nu a fost efectuat niciun act de urmărire penală”

Structura Centrală a DNA pune sub semnul întrebării clasarea dispusă de DNA Alba Iulia în dosarul plângerii STP împotriva primarului Gabriel Pleșa: „Nu a fost efectuat niciun act de urmărire penală”

Structura Centrală a DNA pune sub semnul întrebării clasarea dispusă de DNA Alba Iulia în dosarul plângerii STP împotriva primarului Gabriel Pleșa și spune că „nu a fost efectuat niciun act de urmărire penală”. Reprezentanții societății îl acuză pe primar de abuz în serviciu și distrugere din culpă în cazul a 21 de autobuze electrice cumpărate prin PNRR.

O plângere penală formulată de către Societatea de Transport Public (STP ) SA împotriva primarului Gabriel Pleșa, clasată de către structura DNA Alba Iulia, ar urma să fie, instrumentată, în continuare, de către magistrați. Procurorul-șef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul DNA, Ionuț Ardeleanu, a admis plângerea STP și a infirmat soluția de clasare dispusă de procurorul de la DNA Alba Iulia.

Pentru ca acuzațiile să poată fi cercetate în continuare este nevoie, însă, de o decizie a unui judecător de la Tribunalul Alba. Un dosar privind cererea de redeschidere a urmăririi penale în această cauză are termen la instanța de judecată în data de 12 noiembrie 2026.

Plângerea STP pentru abuz în serviciu, clasată de procurorul de caz de la Alba Iulia

Plângerea a fost înregistrată la DNA Alba Iulia pe 19 iunie 2026. Faptele sesizate sunt abuz în serviciu, în varianta agravată din Legea 78/2000, și distrugere din culpă. STP Alba Iulia acuză menținerea în depozit deschis, respectiv peste opt luni de zile, a 21 de autobuze electrice finanțate prin PNRR și a 45 de stații de încărcare de la Partoș, fără ciclarea bateriilor (încărcarea și descărcarea controlată) și fără mentenanță curentă. Sesizarea mai invocă refuzul sistematic al plății compensațiilor contractuale către operatorul STP, destructurarea sistemului metropolitan AIDA-TL și nepunerea în exploatare a bunurilor achiziționate din fonduri europene.

Potrivit sesizării, prejudiciul material direct ar fi de 14.031.245 de lei. La acesta s-ar adăuga un prejudiciu potențial de 154.159.722 de euro, reprezentând potențiala penalizare a PNRR, plus recuperarea unor finanțări nerambursabile de aproximativ 12,5 milioane de euro. Starea bateriilor este menționată sub rezerva confirmării printr-o expertiză tehnică judiciară.

La 17 septembrie 2026, procurorul de caz de la Alba Iulia a clasat cauza pentru abuz în serviciu. Argumentul a fost că nu se poate stabili legislația primară presupus încălcată, iar fără ea DNA nu poate începe urmărirea penală. Procurorul a constatat că primarul ar fi încălcat doar hotărâri de consiliu local, ceea ce nu reprezintă legislație primară, adică legi, ordonanțe sau ordonanțe de urgență.

Pentru distrugere din culpă, procurorul a declinat competența în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia. Înainte de clasare, procurorul ceruse STP, prin două adrese din 24 iunie și 24 august, să indice concret legile sau ordonanțele încălcate. Avocata societății a cerut un termen mai lung din motive de sănătate, apoi nu a mai răspuns la termenul de 1 septembrie.

”Având în vedere faptul că infracțiunea de abuz în serviciu presupune încălcarea de către un funcționar a unei dispoziții cuprinse în legislația primară (legi, Ordonanțe, OUG) pentru a se putea dispune începerea unei instrucții penale cu privire la comiterea infracțiunii de abuz în serviciu este necesar ca din actul de sesizare să rezulte minime indicii privind încălcarea legislației primare de către funcționarul public prin conduita sa. Din actul de sesizare al STP Alba Iulia rezultă faptul că săvârșirea presupusei infracțiuni de abuz în serviciu este corelată cu încălcarea unor prevederi contractuale, a unor HCL, cu emiterea unor comunicate de presă sau declarații ale primarului”, a precizat procurorul de la DNA Alba Iulia.

„Nu a fost efectuat niciun act de urmărire penală”

STP a atacat clasarea la 20 octombrie 2026. Societatea a susținut că în aproape trei luni nu a fost dispusă începerea urmăririi penale in rem. Nu a fost audiat reprezentantul legal, nu a fost cerut niciun înscris de la Primărie, AIDA-TL sau Ministerul Dezvoltării și nu a fost verificată nici măcar una dintre cele 50 de anexe.

Singurele acte, potrivit plângerii, au fost cele două adrese prin care se solicita să se facă încadrarea juridică. Societatea a mai invocat faptul că procurorul nu s-a pronunțat asupra faptelor privind fondurile europene și a contestat și divizarea cauzei prin declinare, cerând reunirea dosarelor. În plus, a solicitat ca DNA să rămână competentă pentru soluționarea plângerii. Argumentele ei au fost calitatea persoanei sesizate, prejudiciul peste echivalentul a 200.000 de euro și natura faptelor legate de fonduri europene.

”Singurele acte efectuate sunt cele două adrese prin care s-a cerut persoanei vătămate să facă încadrarea juridică a faptelor, operațiune care, potrivit legii, revine organului judiciar”, a susținut reprezentantul societății.

Ordonanța procurorului de la structura centrală a DNA a dat dreptate STP Alba Iulia. Procurorul-șef arată că art. 289 alin. (2) din Codul de procedură penală enumeră limitativ condițiile de formă ale plângerii. Legiuitorul nu a cerut petenților să facă încadrări juridice sau să indice norme legale. Acestea sunt, în opinia sa, atributul organelor judiciare. El mai observă că legea nu a lăsat la aprecierea procurorului sfera condițiilor de formă și nu i-a permis să ceară, în stadiul sesizării, alte date decât cele enumerate.

”Condițiile de formă prevăzute pentru conținutul modurilor de sesizare sunt strict reglementate de lege sub forma enumerării lor. Legiuitorul nu a lăsat la aprecierea organului de urmărire penală sfera condițiilor de formă și nici nu a edictat vreo dispoziție legală care să-i permită solicitarea, la stadiul modului de sesizare, a altor date suplimentare celor enumerate de legiuitor.

Cu toate acestea, fără să solicite petentei, suplinirea vreunui caracter incomplet sau neclar al modului de sesizare, prin raportare la enumerarea condițiilor de formă, procurorul de caz, prin două adrese, a solicitat petentei să procedeze la precizarea și completarea actului de sesizare prin indicarea, în concret, a dispozițiilor prevăzute în legislația primară respectiv legi, ordonanțe ale guvernului și /sau ordonanțe de urgență care apreciază că au fost încălcate ca urmare a conduitei presupus infracționale pe care a descris-o.

Lipsa unui răspuns concret din partea petentei, la o astfel de cerință a organului de urmărire penală, nu poate conduce la considerarea existenței unui caracter incomplet sau neclar al modului de sesizare, din moment ce identificarea acelor dispoziții din legislația primară reprezintă o atribuție a organului judiciar”, se precizează în ordonanța prin care s-a dispus redeschiderea și reluarea urmăririi penale.

Procurorul adaugă că, dacă descrierea faptei era incompletă sau neclară, se impunea restituirea pe cale administrativă, cu indicarea elementelor care lipsesc. Potrivit acestuia, cele două adrese ale procurorului de caz nu sunt prevăzute de lege în acest scop și lipsa unui răspuns la ele nu poate transforma o sesizare completă într-una incompletă.

Concluzia magistratului de la DNA București este că din analiza actului de sesizare nu a rezultat neîndeplinirea vreunei cerințe de fond sau de formă esențiale, astfel încât soluția de clasare, dispusă de DNA Alba Iulia, este „nelegală și netemeinică”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News