Mariana Gligor, tulnicăreasa din Câmpeni – 79 de ani de viață dedicați cântecului moțesc și păstrării tradițiilor din Munții Apuseni
Mariana Gligor, tulnicăreasa din Câmpeni – 79 de ani de viață dedicați cântecului moțesc și păstrării tradițiilor din Munții Apuseni
Astăzi, 18 noiembrie 2026, una dintre cele mai cunoscute păstrătoare ale tradițiilor populare din Munții Apuseni, Mariana Gligor din Câmpeni, sărbătorește împlinirea vârstei de 79 de ani. Tulnicăreasă, creatoare de port popular și îndrumătoare a numeroase generații de tinere interprete, Mariana Gligor reprezintă un nume de referință pentru identitatea culturală a Țării Moților.
Povestea sa este una despre pasiune, răbdare, dăruire și, mai ales, despre respectul față de moștenirea primită de la înaintași.
Născută la 18 noiembrie 1947, în comuna Vidra, județul Alba, Mariana Gligor a crescut într-un univers în care tradițiile și meșteșugurile populare făceau parte din viața de zi cu zi. A descoperit tainele tulnicului încă de la vârsta de șapte ani, învățând de la mama sa, dar și sub îndrumarea tatălui, unul dintre meșterii cunoscuți în confecționarea acestor instrumente tradiționale.

Pentru ea, tulnicul nu a fost niciodată doar un instrument muzical. A devenit o parte din propria identitate, un mijloc de exprimare a sufletului moțesc și o legătură vie cu generațiile care au păstrat această tradiție de-a lungul timpului.
Un glas al Apusenilor dus dincolo de hotarele țării
De-a lungul a peste șase decenii de activitate, Mariana Gligor a contribuit la păstrarea și promovarea cântecului din tulnic, unul dintre cele mai reprezentative elemente ale patrimoniului cultural din Munții Apuseni.
Tulnicul, realizat în mod tradițional din lemn de molid, este un instrument cu o sonoritate aparte, ale cărui chemări și semnale aveau odinioară roluri importante în viața comunităților montane. Prin interpretarea sa, Mariana Gligor a păstrat nu doar sunetul acestui instrument, ci și o parte din limbajul, memoria și spiritualitatea moților.
În anul 2001, a pus bazele grupului de tulnicărese din Câmpeni, contribuind la consolidarea unei formații care avea să devină cunoscută atât în România, cât și peste hotare.
A transmis mai departe această artă unor numeroase fete și femei din Apuseni, inclusiv membrelor Ansamblului „Moațele” al Casei de Cultură „Avram Iancu” din Câmpeni. A instruit, de asemenea, persoane din alte comunități și și-a învățat nepoatele și nepotul să cânte la tulnic.
Astfel, tradiția nu a rămas doar o amintire a trecutului, ci a continuat să fie practicată și transmisă din generație în generație.
Sunetul tulnicului interpretat de Mariana Gligor a ajuns în numeroase țări și locuri din lume, printre care Germania, Austria, Israel, Spania, Serbia, Canada, Paris, Strasbourg și Bruxelles. Dincolo de granițele țării, ea a purtat cu sine simbolurile și autenticitatea culturii moțești.
O viață dedicată și meșteșugurilor populare
Mariana Gligor nu este numai o tulnicăreasă apreciată, ci și o creatoare de artă populară, păstrătoare a unor îndeletniciri tradiționale care, în prezent, sunt tot mai rar întâlnite.
După mutarea din satul Bogdănești, comuna Vidra, în Câmpeni, în urma construirii barajului de la Mihoiești, a continuat să păstreze meșteșugurile deprinse în familie și în comunitatea natală.
A învățat să țeasă de la mama sa și de la femeile din sat, devenind o cunoscătoare a războiului de țesut, a cusăturilor și împletiturilor tradiționale.
A realizat costume populare, trăistuțe moțești, desagi și alte obiecte specifice universului tradițional din Apuseni. A adunat de-a lungul anilor 172 de modele florale folosite în lucrările sale, păstrând și valorificând motive vechi, transmise din generație în generație.
Pentru realizarea unor cămăși populare complexe putea munci chiar și două săptămâni, cel puțin opt ore pe zi, respectând modelele tradiționale.
Prin participarea la expoziții și manifestări culturale, a demonstrat că patrimoniul moțesc nu înseamnă numai cântec și joc, ci și port popular, țesături, cusături și priceperea unor mâini care continuă să lucreze după tehnici vechi.
Recunoaștere pentru o activitate de excepție
Talentul și activitatea Marianei Gligor au fost apreciate de-a lungul anilor prin numeroase premii și distincții.
În 1986, la festivalul-concurs „Cântarea României”, a obținut Premiul I la categoria solist la tulnic și Premiul I alături de formația de tulnicărese a Spitalului Orășenesc Câmpeni, pe care o coordona.
A primit, de asemenea, premiul pentru autenticitate la festivalul „Inimi fierbinți în Țara de Piatră”, de la Abrud, și Marele Premiu Instrumental la Festivalul Național „Sus, sus, sus la moți la munte”, organizat la Câmpeni.
„Tezaur Uman Viu”
Una dintre cele mai importante recunoașteri a venit în anul 2014, când a primit titlul de „Tezaur Uman Viu”, acordat de Ministerul Culturii, pentru contribuția sa la păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial.
În anul 2015, pentru meritele sale culturale deosebite, a fost decorată la Palatul Cotroceni, alături de alți păstrători ai tradițiilor populare din județul Alba.
Aceste distincții confirmă valoarea unei activități desfășurate cu perseverență și devotament, departe de preocuparea pentru faimă, dar în slujba unei moșteniri culturale care merită să dăinuie.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Foto | Ion Baic, grafician din Alba Iulia, lansează Jocul Cetății online, după 13 ani de muncă: Gratuit pentru toți. Ediția tipărită devine o raritate
Ion Baic, grafician din Alba Iulia, lansează Jocul Cetății online, după 13 ani de muncă: Gratuit pentru toți. Ediția tipărită devine o raritate De la un proiect început în 2013, la o experiență digitală accesibilă tuturor: Jocul Cetății, creația albaiulianului Ionuț Baic, intră într-o nouă etapă. Versiunea online este disponibilă gratuit, iar autorul își propune […]
Unde mănâncă și la ce prețuri bugetarii din Alba Iulia? Un antreprenor HoReCa pune întrebarea pe care nimeni n-o rostește / „Concurență neloială între cantinele finanțate din bani publici și restaurantele private”
Unde mănâncă și la ce prețuri bugetarii din Alba Iulia? Un antreprenor HoReCa pune întrebarea pe care nimeni n-o rostește / „Concurență neloială între cantinele finanțate din bani publici și restaurantele private” Cantinele Primăriei Cluj-Napoca, între care cunoscuta „Memo 10“, ar putea să nu mai vândă mâncare publicului larg. Viceprimarul Dan Tarcea a explicat că […]
Pui de urs semnalat între Teleac și Hăpria: Intervenție de urgență și mesaj RO-Alert pentru populație
Pui de urs semnalat între Teleac și Hăpria: Intervenție de urgență și mesaj RO-Alert pentru populație Prezența unui pui de urs a fost semnalată între localitățile Teleac și Hăpria, în județul Alba. Jandarmii intervin de urgență pentru îndepărtarea animalului, iar ISU Alba a emis un mesaj RO-Alert pentru avertizarea populației din zonă. „Între Teleac și […]