Uniunea Europeană se îndreaptă spre o nouă politică oficială cu Rusia: Izolarea

Publicația a consultat un proiect conform căruia oficialii europeni discută noi principii pentru a înlocui vechiul document care ghidează politica blocului comunitar față de Moscova.

Potrivit proiectului, cel mai notabil principiu actualizat îl reprezintă „izolarea Rusiei pe plan internațional, impunerea și punerea în aplicare a unor măsuri restrictive împotriva Rusiei și împiedicarea eludării acestora”.

În unele privințe, modificarea este o simplă reflectare a realității din teren. De când Moscova a lansat invazia pe scară largă în Ucraina, în luna februarie, UE s-a concentrat pe adoptarea și apoi pe aplicarea unor sancțiuni radicale care vizează o mare parte din economia, importurile și exporturile țării.

Noul proiect naște tensiuni în interiorul UE

Cu toate acestea, în contextul în care războiul continuă, nu toată lumea este de acord că a venit momentul potrivit pentru a rezolva problemele legate de modul în care trebuie abordată relația pe termen lung a Bruxellesului cu Moscova.

Acest lucru înseamnă că vor urma, cel mai probabil, discuții care ar putea dura săptămâni sau luni. Aceste discuții au început în mod oficial luni, când miniștrii de externe ai țărilor membre ale Uniunii Europene au analizat, în timpul unei reuniuni la Bruxelles, proiectul consultat de Politico.

Proiectul de text – pregătit de organismul diplomatic al blocului și denumit în jargonul UE „linia de urmat” – include șase puncte menite să înlocuiască cele cinci principii directoare anterioare asupra cărora blocul a convenit în 2016. Diplomații au subliniat că proiectul este menit să stimuleze discuții față în față.

În afară de izolare, printre principiile de bază ale documentului se numără „asigurarea tragerii la răspundere” pentru orice fel de crime de război comise de Rusia și „sprijinirea vecinilor UE” – în mare parte o referire la țările balcanice, dintre care câteva doresc să devină membre ale Uniunii Europene.

De asemenea, se face referire la „colaborarea strânsă cu aliații din NATO”, „sprijinirea societății civile” din Rusia și „consolidarea rezilienței UE”, un semn cu privire la dependența energetică a blocului de Moscova, la creșterea atacurilor cibernetice și la proliferarea dezinformării digitale.

Diferențe mari față de proiectul din 2016

Noul proiect abia dacă seamănă cu cel pe baza căruia Uniunea Europeană a lucrat, din punct de vedere tehnic, încă din 2016.

Documentul respectiv includea o serie de principii care nu se mai aplică: încheierea conflictului din estul Ucrainei, dintre separatiștii susținuți de Rusia și guvernul de la Kiev, angajarea selectivă a Rusiei în chestiuni precum combaterea terorismului și sprijinirea contactelor interumane.

Consolidarea societății civile ruse și stabilirea unor legături mai strânse cu vecinii Uniunii Europene se aflau, totuși, pe lista inițială.

Germania este mulțumită de textul actual

În linii mari, proiectul actualizat nu ar trebui să aibă probleme majore în a fi adoptat, au precizat diplomații europeni.

O controversă a apărut în jurul afirmației conform căreia „nu se poate reveni la relații normale” atâta timp cât Moscova atacă Ucraina și încalcă dreptul internațional.

Diplomații au precizat că țările baltice, care în mod tradițional sunt mai vehemente față de Rusia, doresc ca această linie să fie mai puternică. Totuși, aceștia au adăugat că Germania este mulțumită de textul actual.

Radarele fixe vor fi reinstalate pe drumurile din țară. Guvernul a aprobat proiectul de lege

Guvernul a aprobat un proiect de lege care prevede reinstalarea radarelor fixe pe drumurile din România, iar documentul va merge în Parlament pentru dezbatere.

Potrivit proiectului E Sigur, demarat de Ministerul Transporturilor, radarele fixe vor fi montate pe rețeaua Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere și vor fi semnalizate cu panouri montate înainte cu 500-1.000 de metri pe autostradă, 100-500 metri în afara localităților și 50-100 de metri în localitate.

În prezent, Poliția Rutieră poate scoate cel mult 300 de radare mobile pe șosele, foarte puțin pentru rețeaua CNAIR cu o lungime de peste 18.000 de kilometri fără a lua în calcul situația în marile orașe unde se lucrează cu puține aparate mobile.

În expunerea de motive se subliniază rolul preventiv al sistemelor de radare și se prezintă exemplul din Franța, unde accidentele fatale și cu vătămări au scăzut în vecinătatea camerelor de supraveghere între 40 și 65 %. Rata vitezei excesive mai mult de 30 de kilometri la oră peste limită s-a redus de cinci ori.

Proiectul va fi trimis Parlamentului pentru dezbatere și vot. Legislația pentru creșterea siguranței rutiere pe rețeaua de autostrăzi și drumuri naționale fiind obligație în Planul Național de Redresare și Reziliență cu termenul 25.12.2022.

Peste 250 de organizații din țara noastră, dar și din străinătate au făcut o scrisoare deschisă către Ministerul Sănătății, dar și către CNAS. Se cere ca avortul să fie decontat prin CNAS.

250 de ONG-uri din ţară, dar şi din străinătate cer Guvernului decontarea avortului la cerere printr-o scrisoare deschisă. Această cerere vine în contextul în care ONG-urile reclamă că accesul la avort în România a devenit tot mai greu.

Potrivit datelor de la INSP, numai în ultimii 3 ani, peste 300 de femei au făcut întreruperi de sarcină în medii nepotrivite, în medii nesigure.

În cazul în care această procedură va fi decontată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, s-ar putea știi și câte astfel de întreruperi se fac în spitalele din țara noastră.

În această scrisoare deschisă, ONG-urile precizează faptul că femeile reușesc să facă această procedură tot mai greu sau chiar deloc.

De cele mai multe ori, medicii spun că nu mai vor să facă lucrul acesta din motive religioase, etice sau că este decizia conducerii unității medicale respective.

Sursa: antena3.ro