Gheţarul Scărişoara, cel mai mare şi cel mai vechi bloc de gheaţă subteran din lume, în atenţia cercetătorilor francezi

De curând Gheţarul Scărişoara a fost vizitat de o echipă de cercetători de la mai multe institute speologice din ţară şi străinătate – Institutul de Speologie “Emil Racoviţă” (Bucureşti şi Cluj), Institutul de Biologie al Academiei Romane, Universitatea din Suceava precum şi de la Laboratorul de Glaciologie şi Geofizica Mediului din Grenoble (Franţa), Asociaţia Speologică Sfinx din Gârda fiind cea care a acordat sprijin tehnic. În cadrul acestor cercetări exploratorii au fost prelevate carote din mai multe puncte din blocul de gheaţă cu ajutorul unor freze.

Pentru echipa franceză, formată din cercetătorii Patrick Ginot şi Joel Savarino, blocul de gheaţă adăpostit în peştera Gheţarul Scărişoara s-a dovedit a fi foarte interesant. “Trebuie înţeles cum acest bloc de gheaţă a evoluat, care este dinamica blocului de gheaţă, dacă în prezent este o acumulare sau o scădere a acestuia, înţelegerea proceselor care au dus la formarea blocului de gheaţă”, a precizat Patrick Ginot.

De asemenea, scopul cercetătorilor de la Instututul de Speologie “Emil Racoviţă” este acela de a determinadetermină “vârsta blocului de gheaţă, dinamica climatului din zonă precum şi dinamica blocului de gheaţă”, a precizat cercetatorul Dan Vereş din Cluj.

Cristina Purcărea de la Institutul de Biologie al Academiei Române, a declarat că se intenţionează studierea “microorganismelor din gheaţă, în cadrul unui proiect despre biodiversitatea microbiană din gheaţa perenă din peşteră, acesta fiind un biotop foarte puţin studiat”.

Gheţarul Scărişoara este important pe plan ştiinţific internaţional atât datorită faptului că “are un volum estimat la peste 120.000 metri cubi de gheaţă , fiind cel mai mare bloc de gheaţă subterană din lume, dar este vorba şi de locul în care se află cea mai veche gheaţă subterană din lume”, după cum a precizat cercetător dr. Aurel Perşoiu de la Universitatea Suceava. De asemenea Gheţarul Scărişoara este cel mai important obiectiv turistic natural al judeţului Alba.

La activitatea de cercetare a Gheţarului au participat: Patrick Ginot şi Joel Savarino din Franţa (Laboratorul de Glaciologie şi Geofizica Mediului din Grenoble), Dan Vereş şi Traian Brad cercetători la Institutul de Speologie “Emil Racoviţă” – departamentul Cluj, Alexandra Hillebrand – cercetător la Institutul de Speologie “Emil Racoviţă” – Bucureşti, Cristina Purcărea – cercetător la Institutul de Biologie al Academiei Romane – Bucureşti, Aurel Perşoiu -cercetător la Universitatea din Suceava şi Ciubotărescu Christian de la Asociaţia Speologică “Sfinx” din Gârda. Activităţile s-au realizat cu avizele Comisiei Monumentelor Naturii a Academiei Române şi a Administraţiei Parcului Natural Apuseni.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI