România, sub presiunea uriașă a deficitului. Expert: „De unde vin banii pentru obligațiile statului până la final de an?”

România, sub presiunea uriașă a deficitului. Expert: „De unde vin banii pentru obligațiile statului până la final de an?”

România intră în ultimul trimestru al anului 2026 cu presiuni tot mai mari asupra bugetului, pe fondul dobânzilor în creștere, al întârzierilor în atragerea fondurilor europene și al riscului ca veniturile estimate să nu se concretizeze la timp. În acest context, statul trebuie să prioritizeze recuperarea creanțelor, combaterea evaziunii fiscale și corectarea măsurilor care afectează încasările bugetare, arată o analiză realizată de compania de consultanță Frames.

„Întrebarea pe care trebuie să și-o pună Guvernul în aceste săptămâni este una foarte simplă: de unde vin banii pentru obligațiile statului până la final de an?”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames, care atrage atenția asupra presiunilor generate de plățile către furnizori, transferurile către autoritățile locale, cofinanțarea proiectelor europene și continuarea investițiilor publice.

Bugetul pentru 2026 a fost construit pe un deficit de 6,2% din PIB și investiții publice estimate la 163,8 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ 53,4 miliarde de lei ar fi urmat să provină din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin granturi și împrumuturi. În același timp, cheltuielile cu dobânzile au fost estimate la 60,8 miliarde de lei, cu 10,3 miliarde de lei peste nivelul din 2025.

Potrivit Frames, combinația dintre costurile ridicate ale datoriei și dependența investițiilor de finanțarea europeană limitează marja de manevră a Guvernului. Întârzierile în implementarea proiectelor, în pregătirea documentațiilor sau în evaluarea cererilor de plată pot obliga statul să acopere temporar cheltuielile din venituri proprii ori prin noi împrumuturi, în condiții de finanțare costisitoare.

Aproape 6,84 miliarde de euro din PNRR, încă neîncasate

Până la începutul lunii octombrie, România încasase aproximativ 13,27 miliarde de euro din PNRR, adică aproape 66% din alocarea totală revizuită, de 20,11 miliarde de euro. La 9 octombrie au mai intrat în conturi peste 300 de milioane de euro aferente cererii de plată numărul 3, sumă suspendată anterior de Comisia Europeană.

Diferența de aproximativ 6,84 miliarde de euro nu reprezintă automat bani pierduți, însă nici venituri certe pentru bugetul de stat. Încasarea fondurilor depinde de îndeplinirea condițiilor și jaloanelor asumate, precum și de aprobarea și virarea efectivă a sumelor de către Comisia Europeană.

„Până când Comisia Europeană nu aprobă și nu virează efectiv plata, acești bani nu pot fi trecuți la venituri. Ar fi o greșeală gravă să ne bazăm pe sume care s-ar putea să nu mai ajungă în timp util”, avertizează Adrian Negrescu.

În opinia sa, eventualele întârzieri sau neîndeplinirea unor jaloane pot transforma deficitul de finanțare într-o problemă structurală, care nu poate fi rezolvată doar prin amânarea plăților.

Taxele din jocurile de noroc, în scădere cu 38%

Frames susține că autoritățile ar trebui să se concentreze, înainte de a identifica noi surse de finanțare, pe recuperarea banilor deja datorați statului și pe verificarea sectoarelor care beneficiază de regimuri fiscale speciale.

Un exemplu invocat în analiză este industria jocurilor de noroc. Încasările din taxele de autorizare pentru aparatele de tip slot-machine au scăzut de la 485 de milioane de lei în perioada februarie-mai 2025 la 300 de milioane de lei în intervalul similar din 2026, o diminuare de aproximativ 38%.

Potrivit lui Negrescu, scăderea ar fi fost influențată de întârzierile administrative în emiterea autorizațiilor locale. La 1 septembrie, numai 90 dintre cele aproximativ 3.100 de primării adoptaseră hotărârile necesare, conform datelor prezentate de Frames.

„Este un caz clasic în care o măsură de reglementare a produs un efect fiscal negativ, iar nimeni nu pare să-l fi calculat. […] Statul a pierdut bani nu pentru că firmele au refuzat să plătească, ci pentru că administrația nu le-a permis să funcționeze”, afirmă managerul Frames.

O analiză publicată în septembrie 2026 estima pierderi cumulate de aproape 400 de milioane de euro și un posibil impact anual de 530-550 de milioane de euro până la începutul anului 2027. Aceste valori sunt estimări și nu reprezintă pierderi bugetare confirmate oficial.

Separat, Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc (FEDBET) a susținut că peste 1.300 de locații au fost închise, iar aproximativ 8.500 de locuri de muncă au fost afectate.

Reprezentantul Frames avertizează că efectele nu se limitează la taxele de autorizare, ci pot include diminuarea impozitului pe profit, a contribuțiilor sociale și a veniturilor din impozitarea salariilor. În acest context, el consideră că impactul OUG 7/2026 trebuie evaluat în cadrul rectificării bugetare.

Rectificarea bugetară, testul realității pentru Guvern

Frames recomandă ca rectificarea bugetară să pornească de la compararea veniturilor estimate cu încasările efective și de la identificarea cauzelor care au generat diferențele. Printre măsurile indicate se numără accelerarea atragerii fondurilor europene, recuperarea creanțelor fiscale, combaterea evaziunii, reducerea muncii nedeclarate și reevaluarea cheltuielilor publice.

„Mai întâi trebuie să încasăm ce ni se cuvine din mecanismele fiscale existente și să corectăm măsurile care au tăiat din venituri fără să aducă nimic în schimb”, susține Adrian Negrescu.

Potrivit acestuia, presiunea simultană a deficitului, a investițiilor publice și a costurilor de finanțare nu justifică transferarea automată a tuturor riscurilor asupra contribuabililor și mediului de afaceri. O colectare mai eficientă și o administrare mai bună a veniturilor existente ar trebui să fie printre primele soluții analizate de autorități.

Aceeași disciplină bugetară ar trebui aplicată și în construcția bugetului pentru 2027, care, în viziunea Frames, trebuie fundamentat pe încasări realiste și pe surse de finanțare certe, nu pe venituri doar estimate.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News