FOTO| Visul american al unei albaiulience a devenit realitate: Dora Sasu, designerul vestimentar de succes care îmbracă miresele din SUA, Canada și Mexic!

Visul american al unei albaiulience a devenit realitate: Dora Sasu, designerul vestimentar de succes care îmbracă miresele din SUA, Canada și Mexic!

Pe, 14 decembrie, și-a aniversat ziua de naștere, motiv pentru care ziarul „Unirea” a vrut să-i facă atât ei, cât și celor apropiați o surpriză! Este vorba despre Teodora Sasu, sau Dora, cum este alintată de cei apropiați, care s-a născut pe 14 decembrie 1988, la Alba Iulia.

În anul 2011, tânăra și frumoasa albaiuliancă a absolvit Facultatea de Business din cadrul Universităţii „Babeş – Bolyai” Cluj-Napoca, după ce în 2007 terminase studiile liceale la actualul Colegiu Economic „D.P. Marțian” Alba Iulia, ca șefă de promoție. De peste 10 ani este stabilită în Statele Unite ale Americii, la Miami Beach, unde și-a înființat propria afacere în domeniul designului vestimentar, confecționând rochii de mireasă și rochii de seară, firma ei devenind în timp un adevărat brand.

– Cum ai ales să faci modă și cum ai ajuns în SUA?
– Am fost crescută de o mamă singură, care m-a încurajat mereu să fac ceea ce mă pasionează, dar să fiu pragmatică în acelaşi timp şi să îmi aleg o carieră care îmi va oferi stabilitate financiară. Copil fiind, am fost mereu atrasă de cusut, desen şi pictură. Am realizat destul de devreme că e greu să vinzi artă, aşa că m-am focusat pe cusut haine, pentru că păreau cel mai uşor de vândut. Am început prin a tăia, pe ascuns, hainele mamei mele, pentru a face haine pentru păpuşi. Treptat, am început să realizez haine pentru mine, apoi pentru colegii de şcoală şi cunoştinţe.

Îmi amintesc că mi-a fost mereu greu să mă imaginez având un job „normal”, ca toată lumea, aşa că, undeva în mintea mea, s-a format ideea că aş putea să îmi creez singură cariera (sau afacerea) pe care mi-o doresc. De aceea, am ales să studiez la Liceul Economic „Dionisie Pop Marţian”. Am considerat că sunt studii care îmi oferă libertatea de a alege dintr-o multitudine de oportunităţi mai târziu. Urmarea firească a fost să aprofundez aceste studii, aşa că am aplicat la Facultatea de Business din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca.

Pasiunea pentru design vestimentar a devenit o adevărată adicţie, coseam zi şi noapte fără oprire. Chiar şi în băncile facultăţii coseam între cursuri, în timpul pauzelor, pe unde reuşeam. Cineva spunea că pentru a fi cu adevărat bun la ceva acel ceva trebuie să devină o obsesie. Cred că am bifat căsuţa aceasta de mult.

În timpul studenţiei, am plecat pentru o vară în Statele Unite ale Americii, cu programul Work & Travel. A fost o experienţă care mi-a schimbat cursul vieţii pentru totdeauna. Am fost captivată de America din primul moment, iar la întoarcerea în România, după cele 3 luni, am simţit că inima mea a rămas în SUA. Atunci am luat decizia de a mă muta definitiv peste ocean, aşa că, după examenul de atestat, am împachetat două valize, mi-am luat rămas bun de la familie şi m-am urcat într-un avion spre SUA, cu câteva haine şi 400 de dolari în buzunar.

– În cât timp ai reusit să-ți fidelizezi clientela și ce ai făcut pentru asta?
– În primii ani am lucrat, ca orice imigrant, în HoReCa. Am lucrat ca ospătar, chiar şi două, trei joburi în acelaşi timp şi am pus deoparte fiecare bănuţ pe care l-am câştigat. Munca aceasta îţi poate afecta moralul dacă o faci pentru prea mult timp, dar în momentele dificile îmi aduceam mereu aminte de scopul meu – acela de a-mi lansa un brand ca designer vestimentar – şi asta mi-a dat tărie să merg mai departe. Desigur că, în toţi aceşti ani, am continuat să creez haine. Pe unde m-a dus viaţa, am avut mereu o maşină de cusut lângă mine.

După 5 ani de muncă în HoReCa, am găsit un job de vânzări şi dezvoltarea afacerii în industria nunţilor. Acesta a fost un alt moment crucial în cariera mea. Am cunoscut mulţi antreprenori talentaţi, care şi-au transformat pasiunile în afaceri de succes şi asta m-a inspirat să fac primul pas.

Totul a început cu 6 rochii de mireasă. Ziua eram la serviciu, iar seara şi în weekenduri coseam rochii de mireasă. Treptat, partenerii şi contactele de la jobul de zi au început să îmi trimită clienţi pentru rochii şi, în felul acesta, afacerea a început să crească. În 2018, brandul Dora Sasu Couture a fost stabilit oficial şi de atunci creşte exponenţial în fiecare an. La început rochiile erau cusute de mine, acum producţia este realizată la Bucureşti. Momentan, rochiile mele se vând în magazine din Statele Unite ale Americii, Mexic şi Canada, iar în curând și în Asia. Anul viitor urmează să livrăm şi pe piaţa europeană. În magazine, preţurile pentru o rochie de mireasă marca Dora Sasu sunt cuprinse între 3.000 – 7.000 de dolari.

– Lucrezi doar rochii de mireasă sau și alte modele? Cum privesc americanii faptul ca ești româncă?
– Pe lângă rochii de mireasă, ofer şi rochii pentru after-party (Second Dress le numim aici) sau altfel spus, rochiile în care se schimbă miresele după ceremonie, un trend în mare vogă aici. Acestea pot fi purtate şi ca rochii de seară, iar preţurile încep de la 1.000 de dolari și ajung până la 2.500 de dolari.
Americanii apreciază poveştile de succes ale imigranţilor care au venit fără nimic şi au construit ceva prin propriile forţe. Faptul că sunt româncă mă ajută, cu siguranţă, în business. Talentul românesc este recunoscut în industria modei şi, în special, pe nişa de rochii de mireasă şi de seară.

– Dacă, în finalul dialogului nostru, vrei să mai adaugi ceva.
– Îi sunt foarte recunoscătoare mamei mele, care m-a încurajat mereu să fac ceea ce mă face fericită şi să îmi urmez visele, chiar dacă asta a însemat să plec la mii de kilometri depărtare de casă. Sunt, de asemenea, recunoscătoare multor oameni pe care i-am întâlnit aici, în SUA, şi care mi-au dat o şansă la început.

Am învăţat că entuziasmul şi pasiunea pentru ceea ce facem ne pot duce departe, pentru că entuziasmul este ceea ce îi determină pe ceilalţi să creadă în noi, iar pasiunea este ceea ce ne ajută să mergem mai departe, atunci când ne confruntăm cu obstacole. Am realizat că drumul pare mai uşor atunci când nu încercam să facem totul de unii singuri şi că succesul şi fericirea nu sunt o destinaţie, ci un proces în continuă desfăşurare. Am învăţat că un vis, oricât de imposibil ar părea, poate deveni realitate, dacă munceşti spre realizarea lui, în fiecare zi. Povestea mea este dovada vie că orice este posibil.

Robert GHERGU

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---