Comune comasate, orașe retrogradate la rang de comune și posibile modificări la nivelul județelor în România: Ce planuri sunt luate în calcul

Comune comasate, orașe retrogradate la rang de comune și posibile modificări la nivelul județelor: Ce planuri sunt luate în calcul

Comune comasate, orașe retrogradate la rang de comune și posibile modificări la nivelul județelor. PSD pregătește o reformă administrativ-teritorială de amploare, care ar putea schimba radical harta României. Pragul analizat este de 3.000 de locuitori, cu simulări care ajung până la 4.000. Primele efecte ar urma să se producă după alegerile locale din 2028.

PSD pregătește o reorganizare administrativ-teritorială care ar putea schimba din temelii structura administrației locale din România. Planul depășește cu mult varianta comasării voluntare a comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori și vizează inclusiv localități cu populații mai mari, orașe care nu mai îndeplinesc criteriile de urbanitate și, posibil, chiar actuala structură a județelor.

Anunțul a fost făcut luni, 9 noiembrie 2026, de europarlamentarul Dragoș Benea, președintele PSD Bacău și coordonatorul grupului de lucru constituit la nivelul partidului pentru elaborarea reformei. Potrivit acestuia, scenariile analizate ar putea viza aproximativ 1.600-1.700 de unități administrativ-teritoriale, iar între 700 și 900 de primării ar putea dispărea în urma reorganizării.

Miza politică și administrativă este considerabilă: între 15.000 și 18.000 de funcții de aleși locali – primari, viceprimari și consilieri – ar putea fi eliminate începând cu mandatul rezultat după alegerile din 2028.

Pragul de 3.000 de locuitori, noua țintă a reorganizării

Una dintre cele mai importante direcții analizate de PSD este creșterea pragului demografic folosit pentru stabilirea localităților care ar trebui comasate.

Dacă proiectul Ministerului Dezvoltării vizează comunele cu mai puțin de 1.500 de locuitori, grupul coordonat de Dragoș Benea ia în calcul un prag de 3.000 de locuitori și chiar simulări la 4.000.

„Dacă luăm ca prag 3.000, vorbim de aproximativ 1.600 de primării ce sunt vizate de această matrice și de această reorganizare administrativ-teritorială. Sigur, nu înseamnă că dispar toate 1.600. Poate să fie 700, 800, 900”, a explicat Benea.

Practic, două, trei sau chiar patru comune ar putea fi reunite într-o singură unitate administrativ-teritorială, în funcție de rezultatele evaluărilor.

Liderul PSD consideră că o intervenție limitată la cele aproximativ 400 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori nu ar reprezenta o reformă suficient de amplă și ar obliga autoritățile să revină periodic asupra aceleiași probleme.

Orașe transformate în comune. Nici județele nu sunt excluse

Reorganizarea nu se va opri la mediul rural. PSD ia în calcul și comasarea unor orașe sau retrogradarea acestora la rang de comune.

Dragoș Benea a invocat situația celor peste 55% dintre orașele României care nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori.

„Ele, practic, sunt comune”, a afirmat europarlamentarul, susținând că localitățile care nu mai au populația necesară pentru statutul urban ar putea reveni la statutul de comună.

De asemenea, întrebat dacă reforma ar putea include și reorganizarea județelor, Benea nu a exclus această variantă: „La județe va fi și această discuție legată de județe”.

Deocamdată, nu există însă propuneri concrete privind reducerea numărului de județe sau modificarea limitelor acestora.

Șase criterii vor decide cine rămâne și cine se comasează

PSD pregătește o „matrice a sustenabilității administrative”, un sistem de evaluare prin care fiecare localitate va fi analizată pe baza unor indicatori măsurabili.

Cele șase criterii anunțate de Dragoș Benea sunt:

1. Populația și evoluția demografică – numărul locuitorilor și perspectivele demografice ale comunității.
2. Sustenabilitatea economică – veniturile proprii, cheltuielile primăriei și capacitatea de colectare a taxelor și impozitelor.
3. Capacitatea administrativă – personalul de specialitate, digitalizarea, investițiile și fondurile europene atrase.
4. Conectivitatea – distanțele față de drumurile importante, spitale, servicii de urgență și alte infrastructuri esențiale.
5. Accesibilitatea – existența școlilor, dispensarelor, medicilor, creșelor și grădinițelor.
6. Serviciile publice locale – alimentarea cu apă, canalizarea, gazele, iluminatul public și transportul în comun.

Pe baza acestor indicatori ar urma să fie stabilit un punctaj pentru fiecare unitate administrativ-teritorială. Localitățile considerate nesustenabile ar putea fi incluse în planurile de comasare.

Partea tehnică va fi realizată cu sprijinul specialiștilor din Ministerul Dezvoltării, iar PSD anunță că va utiliza inclusiv instrumente de inteligență artificială pentru corelarea volumelor mari de date din bazele publice.

Apuseni și Delta Dunării, cazuri speciale?

O problemă sensibilă o reprezintă comunele izolate, în special cele din Munții Apuseni și Delta Dunării, unde distanțele dintre sate și accesul dificil la servicii publice pot face imposibilă aplicarea unor criterii exclusiv demografice.

Dragoș Benea nu a promis exceptarea acestor comunități de la reorganizare, precizând că fiecare situație va fi analizată individual.

Așadar, nici localitățile cu populație redusă, dar cu particularități geografice importante, nu au deocamdată garanția că vor rămâne independente administrativ.

Satele rămân, primăriile ar putea dispărea

PSD susține că reorganizarea nu va însemna desființarea fizică a satelor și nici dispariția comunităților locale.

Potrivit lui Benea, actualele categorii administrative – sate, comune, orașe, municipii și județe – ar urma să fie păstrate, însă numărul instituțiilor administrative ar putea fi redus semnificativ.

Astfel, desființarea unei primării nu ar însemna automat dispariția localității respective. Satele și-ar păstra denumirile, în timp ce comunele rezultate din comasare ar putea primi o nouă denumire administrativă.

PSD ia în calcul și o perioadă de tranziție în care cetățenii afectați să își poată schimba gratuit actele de identitate, costurile urmând să fie suportate de stat.

18.000 de aleși locali ar putea dispărea din administrație

Unul dintre cele mai importante efecte ale reformei ar fi reducerea numărului de funcții politice din administrația locală.

Dragoș Benea estimează că între 15.000 și 18.000 de primari, viceprimari și consilieri locali ar putea să nu se mai regăsească în administrație după alegerile din 2028.

Economiile ar urma să provină atât din reducerea numărului de aleși locali, cât și din eliminarea unor cheltuieli de funcționare, personal și întreținere a instituțiilor.

Deocamdată, PSD nu are însă o estimare financiară concretă privind economiile care ar putea fi realizate prin această reorganizare.

Comitete județene și un calendar accelerat

Pentru implementarea reformei sunt propuse comitete județene de reorganizare, coordonate în jurul prefecturilor. Acestea ar urma să includă reprezentanți ai consiliilor județene, structurilor de cadastru și statistică, inspectoratelor școlare, poliției și direcțiilor agricole.

Propunerile rezultate din evaluările locale ar urma să fie transmise Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Dezvoltării.

PSD își propune să finalizeze documentul până în martie 2027, astfel încât procedurile legislative să fie parcurse înaintea alegerilor locale din 2028.

Benea a precizat explicit că actualii primari își vor duce mandatele până la capăt, iar noua structură administrativă ar urma să producă efecte după următorul scrutin local.

Reforma ar putea ocoli referendumurile locale? Obstacolul juridic major

Unul dintre cele mai controversate aspecte ale proiectului privește consultarea cetățenilor.

Dragoș Benea consideră că reorganizarea nu ar trebui să implice organizarea a mii de referendumuri locale, atât timp cât sunt păstrate categoriile administrative prevăzute de Constituție.

Există însă o problemă juridică importantă: articolul 13 alineatul (3) din Legea nr. 3/2000 prevede consultarea obligatorie a cetățenilor prin referendum local pentru proiectele legislative care modifică limitele teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor.

Prin urmare, simpla păstrare a categoriilor administrative nu elimină automat obligația referendumurilor. Modul în care PSD intenționează să rezolve această problemă va trebui clarificat în proiectul legislativ și supus analizei de constituționalitate.

Primarii se vor opune. PSD recunoaște costul politic

Dragoș Benea admite că reorganizarea va genera rezistență, inclusiv în interiorul PSD, partid care are un număr important de aleși locali.

„Toate partidele au de pierdut”, a declarat europarlamentarul, anticipând costuri politice pentru PSD, PNL, UDMR și USR.

Liderul social-democrat susține însă că interesul comunităților trebuie să primeze în fața intereselor politice ale celor care ocupă în prezent funcții administrative.

PSD vrea angajarea răspunderii Guvernului

Obiectivul final al grupului de lucru este elaborarea unui document legislativ amplu, care să stea la baza unei reorganizări comparabile, ca amploare, cu cea realizată în 1968.

PSD ia în calcul angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, procedură prin care proiectul poate fi considerat adoptat dacă Executivul nu este demis prin moțiune de cenzură, fără a exclude controlul de constituționalitate.

Deocamdată, planul se află în faza de analiză, nu există o listă definitivă a localităților vizate, iar pragurile demografice și criteriile de evaluare pot suferi modificări.

Cert este că PSD pregătește o intervenție majoră asupra administrației locale, cu potențialul de a redesena harta României după aproape șase decenii de la ultima mare reorganizare administrativ-teritorială.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News