FOTO| Atracțiile turistice din Blaj, orașul pe care Mihai Eminescu l-a ”salutat din inimă” și denumit ”Mica Romă”

Atracțiile turistice din Blaj, orașul pe care Mihai Eminescu l-a ”salutat din inimă” și denumit ”Mica Romă”

BlajulBlaj10, un oraș mic și cochet aflat la 37 de kilometri de municipiul Alba Iulia, cunoscut și prin faptul că a fost denumit de marele poet Mihai Eminescu, ”Mica Romă”, îți aduce, încă de la intrare, zâmbetul pe buze, datorită unei imagini panoramice demne de invidiat. Cu parcuri curate și primitoare, obiective turistice încărcate de istorie, locuri pentru îndrăgostiți și oameni generoși, Blajul poate deveni o destinație de weekend pentru locuitorii județului Alba și nu numai. 

Citește și: Mihai Eminescu data naşterii • Mihai Eminescu biografie pe scurt • Mihai Eminescu opere, cărți, poezi • Mihai Eminescu scurt referat

Piața 1848 din Blaj, Câmpia Libertății, Teiul lui Eminescu, Crucea lui Avram Iancu, Catedrala Sfânta TreimeBlaj26, Castelul Mitropolitan, Școala Ardeleană, muzeul de istorie ”Augustin Bunea” sau parcul cu lebede sunt câteva locuri care pot fi vizitate și unde vă puteți relaxa, într-o zi frumoasă de vară.

ELIT

Cu ajutorul Primăriei Blaj și Consiliului Județean Alba va renaște și Palatul Cultural, care a ars aproape în întregime. După renovare acesta va avea între 50 și 250 de locuri, va beneficia de o scenă multifuncțională și de o sală.

Blăjenilor le lipsește un ștrand, iar acest lucru a fost speculat și de primarul orașului Gheorghe Rotar, care promite că în primăvara anului 2015 vor începe lucrările pentru un ștrand, la standarde europene, Blaj15în locul celui vechi.

Catedrala Sfânta Treime din Blaj este un valoros edificiu baroc din Transilvania, construit între anii 1741 și 1749 după planurile arhitecților vienezi Anton și Johann Martinelli. Aceștia au folosit ca sursă de inspirație Biserica Iezuiților din Cluj, prima biserică catolică ridicată în Transilvania după Reformă. Lăcașul de cult este catedrală arhiepiscopală majoră a Bisericii Române Unite cu Roma.

ADEZIUNE PLUS ALBA

Câmpia Libertății din Blaj este locul în care a aterizat avionul care aducea vestea cea mare a reîntregirii României în război pentru eliberarea Transilvaniei. Câmpia Libertății a devenit de câțiva ani un loc în care a prins culoare un festival denumit ”Blaj aLive”, care aduce anual formații tari de rock-pop din țară și străinătate și mii de petrecăreți.

Citește și: 15 ianuarie 1850, ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, poetul naţional al României

Blaj136Câmpia Libertății este situată în lunca Târnavei Mari, în spatele catedralei și a școlilor, aici având loc Marea Adunare Națională de la 3-15 mai 1848. Istoria spune că tot aici, în 1.911 s-au ținut serbările semicentenarului ASTREI la care au luat parte oameni de știință și cultură, în timp ce Aurel Vlaicu zbura cu propriul avion deasupra mulțimii. Tot aici, a aterizat avionul care aducea vestea cea mare a reintrării României în război, pentru eliberarea Transilvaniei.

Situat la marginea nordică a orașului, în apropierea șoselei ce duce spre Târnăveni, Teiul lui Eminescu de la Blaj a fost declarat monument al naturii, fiind unul dintre cele mai importante obiective turistice din Transilvania.

Istoria spune că în primăvara anului 1866 marele poet a străbătut lungul drum, care lega Blaj124Bucovina de cetatea culturii transilvănene. El dorea să vadă Blajul (unde a studiat câteva luni), despre care i-a vorbit atât de frumos profesorul său de limba romana Aron Pumnul, originar de pe aceste meleaguri.

Ajuns după un drum greu pe Dealul Hula, Eminescu s-a oprit la umbra acestui tei si văzând orașul si-ar fi ridicat pălăria în semn de omagiu, exclamând „Te salut din inima, mica Romă! Iți mulțumesc, Dumnezeule, ca m-ai ajutat s-o pot vedea!.”

Citește și: Amintirile lui Mihai Eminescu din Blaj: A venit cu gândul de a-şi da examenele restante pentru a absolvi clasa III-a

Crucea lui Iancu, situată înspre nord, pe un deal vizibil este un monument care reprezintă evenimentele de la 1848 când, pe durata adunării naționale a staționat o legiune de moți în frunte cu Avram Iancu, care au supravegheat Câmpia Libertății. Crucea lui Iancu a fost ridicată în semn de recunoștință față de fapta filantropică a episcopului Ioan Bob, care în Blaj88timpul foametei din 1.815 a ars hârtiile datornicilor săi de la sate, cărora le împrumutase bucate. De acel monument se leagă și monumentul de la 1.848, de altfel de la acea data nimeni nu-i va mai spune altfel decât „Crucea lui Iancu”, iar dealul pe care se afla „Dealul Crucii”.

Monumentul a fost aruncat în aer în 1.908 și refăcut în 1915 după modelul original.

În municipiul Blaj, într-un parc ce poartă numele lui Avram Iancu, există un stejar uriaş lângă care este o tăbliţă de marmură pe care scrie: “Stejarul lui Avram Iancu”, monument al naturii, datând de peste 600 de ani. Este un copac falnic având o circumferinţă de 6,40 metri şi mai mult ca sigur îşi datorează această frumoasă vârstă faptului că lângă el se găseşte un izvor de apă şi un mic lac, precum şi faptului că era în Blaj173curtea unui castel medieval şi a fost protejat de furia joagărului şi a securii. Stejarul poartă numele lui Avram Iancu deoarece în ultimii ani de viaţa se spune că tribunul venea la curtea prietenului său, mitropolitul Alexandru Şterca Şuluţiu şi adeseori stătea la umbra acestui stejar.

În muzeul de istorie ”Augustin Bunea” din Blaj sunt expuse dovezi ce demonstrează continuitatea și unitatea poporului român. O atenție deosebita se acordă mărturiilor privind viața oamenilor în spațiul carpato-dunărean și caracterul latin al limbii romane.

Citește și: Rugăciunea neștiută a lui Mihai Eminescu, care l-a impresionat și pe Papă. Versurile au fost recitate în limba română, la Vatican

Muzeul expune obiecte arheologice, mai ales neolitice, descoperite în diferite puncte din apropierea Blajului, cu precădere obiecte din ceramica. Acestea dovedesc prezenta aici a unei populații sedentare de agricultori încă din secolele VI-II i.e.n (populatia autohtona Blaj31tracica). Tot de Muzeul de Istorie „Augustin Bunea” aparține și colecția de icoane pe lemn, care dezvăluie sacramental si religios o parte a Transilvaniei profunde, cu ritualuri iconografice specifice secolului al XVIII-lea. Cele 40 de icoane de lemn, aflate în zestrea culturală a Blajului, au fost realizate în cele mai importante centre de iconri din tara.

Castelul Mitropolitan a fost construit de Georgiu Bagdi în anul 1.535 și timp de mai mulți ani a fost adăpost pentru ultimul principe al Transilvaniei, Mihail Apafi al II-lea, a găzduit Episcopia greco-catolică, Mitropolia dar și Muzeul de Istorie. Arhitectura inițială, realizată pentru apărare, a fost modificată de-a lungul anilor.

Construcția Castelului Mitropolitan s-a făcut având ca nucleu un turn-locuință denumit Cetatea Roșie. O gravură făcută pe lemn, din 1760, detaliază arhitectura castelului la acea Blaj137dată. În 1.842 au fost realizate fațadele actuale ale castelului, o adevărată construcție clasicistă, târzie, cu porticuri și frontoane. S-a păstrat de asemenea intrarea originală și 3 încăperi ce alcătuiesc beciul.

Castelul Mitropolitan păstrează sub portic un coridor scurt ce s-a format în urma construirii unor pereți având ca punct de pornire pilonii ce susțineau podul de trecere peste șanțul de apărare. Fosta poartă de acces și latura de sud-vest a castelului au fost folosite la construirea Mânăstirii Buna Vestire precum si a încăperilor adiacente edificiului.

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Te-ar putea interesa și:

OFICIAL| 3.288 cazuri noi de coronavirus în România: Bilanțul total ajunge la 828.283 de îmbolnăviri. 46 decese și 1.093 de persoane internate la ATI

Duminică, 7 martie 2021, Grupul de Comunicare Strategică a dat publicității noul bilanț al pandemiei de COVID-19 în România. Până… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

DOCUMENT| Orașul Abrud SCAPĂ de restricții. Incidența de infectare a scăzut sub 1,5/1000 de locuitori

Datorită scăderii incidenței cazurilor de coronavirus sub 1.5 la mie, orașul Abrud scapă de restricțiile impuse prevenirii răspândirii noului coronavirus,… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

OFICIAL| 3.697 cazuri noi de coronavirus în România. Bilanțul total ajunge la 676.968 de îmbolnăviri

Marți, 12 ianuarie 2021, Grupul de Comunicare Strategică a dat publicității noul bilanț al pandemiei de COVID-19 în România. Până… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

VIDEO| PERCHEZIȚII în Alba și alte județe din țară într-un dosar cu acuzaţii de fals de monedă: Cum opera gruparea infracţională

Ofițerii BCCO Piteşti au efectuat marţi, 12 ianuarie, mai multe percheziţii domiciliare, în judeţele Alba, Sibiu, Arad şi Bacău, într-un… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Alba Iulia REVINE la SCENARIUL ROȘU. Incidența de infectare a ajuns la 3 cazuri/1000 de locuitori

Deși carantinarea Municipiului Alba Iulia a „dat roade” în ceea ce privește scăderea numărului de persoane infectate, orașul nostru a… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

OFICIAL: Starea de alertă, PRELUNGITĂ cu încă 30 de zile: Măsurile și restricțiile care vor trebui respectate

Prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă, începând de miercuri, 13 ianuarie a fost aprobată de către Guvernul… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

8 Comentarii

gicu 6 august 2014 at 18:38

de departe mult mai curat si frumos decat alba iulia !

@gicu 6 august 2014 at 18:45

Orasele mici sunt mult mai usor de intretinut si administrat decat cele mari. Comparatia mi se pare aiurita.

Manitu 7 august 2014 at 10:39

@@gicu: Alba Iulia este un oras (sub)mediu, ca si populatie (in jur de 60 000 de locuitori), cu toate localitatile dimprejur. Deci nu este un oras mare.
In ce priveste cat fura primarul cu ai lui, consider ca este, pe undeva, direct proportional cu bugetul fiecarui oras. Dar sa lasam asta sa stabilesca organele abilitate ale statului: Politia, D.N.A.-ul, Parchetul etc. …

Este a patra incercare de a posta acest comentariu!!!
Care este motivul pentru care nu apare?

Gelu 6 august 2014 at 18:49

Un primar gospodar

bln 7 august 2014 at 0:14

Un primar gospodar,si nici nu a furat chiar asa mult.Bravo lui!

teiusan v.b. 7 august 2014 at 8:46

am trecut aseara dinspre Cluj prin Aiud si mi-s proaspete imaginile-am crezut ca e fotografiat in articol centrul aiudului

Horea 7 august 2014 at 11:56

@teiusan v.b.

Nu cumva veneai „dinspre” Tarnaveni spre Teius prin Blaj?
Altfel nu te inteleg!

Socrate 7 august 2014 at 14:14

Daca intr-adevar se are in vedere si modernizarea/deschiderea strandului, chiar ca blajenii ar avea toate motivele sa fie mandri de orasul lor si de cei care sunt preocupati de buna lui administare.

Comentariile sunt oprite