Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Amintirile lui Mihai Eminescu din Blaj: A venit cu gândul de a-şi da examenele restante pentru a absolvi clasa III-a

Publicat

în

Amintirile lui Mihai Eminescu din Blaj: A venit cu gândul de a-şi da examenele restante pentru a absolvi clasa III-a

După moartea profesorului său preferat, Aron Pumnul, în anul 1866, Mihai Eminescu se lasă de şcoală şi porneşte de la Cernăuţi pe Drumul cel mare împărătesc spre capitala românismului – Blajul, cu gândul de a-şi da examenele restante pentru a absolvi clasa III-a.

Citește și: Mihai Eminescu data naşterii • Mihai Eminescu biografie pe scurt • Mihai Eminescu opere, cărți, poezi • Mihai Eminescu scurt referat

M eminescuBiografii lui Eminescu au cercetat această perioadă din viaţa poetului, scopul călătoriei lui Mihai Eminescu spre Blaj şi urmările acestei călătorii.

Însuşi Eminescu, în romanul autobiografic ”Geniu pustiu” povesteşte călătoria sa spre Blaj din vara anului 1866: ”Într-o zi frumoasă de vară, îmi făcui legăturica, o pusei în vârful băţului şi-o luai la picior pe drumul cel mare împărătesc. Holdele miroseau şi se coceau de arşiţa soarelui…eu îmi pusesem pălăria în vârful capului astfel încât fruntea rămânea liberă şi goală şi fluieram alene un cântec monoton, şi numai lucii şi mari picături de sudoare îmi curgeau pe frunte deasupra obrazului”.

Elit - Gustul Desăvârșit

Drumul cel mare împărătesc, drum strategic construit de austrieci în perioada 1786-1808, pe ruta: Snyatin, Cernăuţi, Storojineţ, Vicov, Marginea, Solca, Gura Humorului, Câmpulung, Vatra Dornei, era un drum militar construit de populaţia satelor pe care le traversa şi era principala cale de comunicaţie din Bucovina. Pe acest drum va călători şi Mihai Eminescu în anul 1866.

Mihai Eminescu porneşte direct spre Blaj prin Vatra Dornei, Bistriţa, Reghin, Târgu-Mureş, Târnăveni, Mediaş, Blaj, fără a mai trece pe la Ipoteşti, unde, în acea perioadă era o mare epidemie de holeră. Numai în perioada 20 noiembrie 1865- 20 martie 1866, în Botoşani au murit de holeră 542 de persoane. Dacă Mihai Eminescu ar fi venit la Ipoteşti ar fi trebuit să stea la graniţă, în carantină, înainte de a pleca mai departe (Holera la Botoşani- Dr. C. Băcăoanu).

Citește și: 15 ianuarie 1850, ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, poetul naţional al României

Drumul său a fost destul de greu, mergând când pe jos, când luat în căruţele unor negustori, mâncând şi dormind pe unde putea: ,,Zi de vară pân-în seară am tot mers fără să stau de fel. Soarele era la apus, aerul începea a se răcori, holdele păreau că dorm din freamătul lor lung, de-a lungul drumului de ţară oamenii se-ntorceau de la lucrul câmpului, cu coasele de-a spinare, fetele cu oale şi doniţe în amândouă mâinile, boii trăgeau încet în jug şi carul scârţâia…Ascuns în maluri, dormea Murăşul, pe el trosnea de căruţe podul de luntri, pe care-l trecui şi eu”.

 La Târgu Mureş Eminescu ajunge la data de 1 iunie 1866 şi fu adăpostit de protopopul Partenie Trâmbiţaş, dormind în clopotniţa bisericii:,,M-am covrigat în clopotniţă cu dinţii clănţănind şi muiat până la piele; părul meu cel lung îmi cădea peste ochi, mânuţele mele slabe şi reci le băgam în mânecile ude. Aşa am stat toată noaptea”.

 Aici, la Târgu Mureş, la hanul ,,Calul alb”, Eminescu întâlni pe elevii Ioan Cotta din Bicaz şi Teodor Cojocaru din Corbu, care auziseră de Eminescu citindu-i poeziile apărute în ,,Familia” şi se oferiră să-l ia în căruţă până la Blaj. Porniră mai departe spre Blaj pe 5 iunie 1866. Pe drum Eminescu îşi nota, în permanenţă într-un carnet, o serie de expresii populare pe care le auzea, sau însemnări despre locurile ce le străbătea.

Citește și: Amintirile lui Mihai Eminescu din Blaj: A venit cu gândul de a-şi da examenele restante pentru a absolvi clasa III-a

 La 3 iunie 1866, Eminescu a ajuns la Târnăveni. Reputatul critic şi istoric literar, George Călinescu, în cartea “Viaţa lui Mihai Eminescu” spune: “La Dicio-Sînmartin, stând împreună cu seminariştii la masă, le-a declarat, în sfârşit, fără afectare: “Domnilor, eu sunt poet şi vreau să-mi adun material”, spre marea mirare a acestora care, cu ochii, căutau să împace purtarea drumeţului, cu hainele sale…”. Aceste cuvinte ale lui Eminescu, spuse la Târnăveni, sunt prima afirmaţie publică a dobândirii de către acesta a conştiinţei de poet.

 Ajunşi în marginea Blajului pe dealul înalt numit Hula, ei fac un popas sub un tei impunător, azi ,,Teiul lui Eminescu”, să privească panorama oraşului, de care îşi legase mari speranţe. Eminescu entuziasmat exclamă:,,Te salut din inimă, Romă mică, îţi mulţumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat s-o pot vedea!”.

Teiul maiestos de pe dealul Hula de la Blaj stă şi astăzi mărturie a trecerii poetului Mihai Eminescu prin aceste locuri încărcate de istorie.

 Eminescu vine la Blaj din dorinţa de a-şi da unele examene în particular, de a vedea locurile natale ale profesorului său preferat, Aron Pumnul, şi cu intenţia de a ajunge la Sibiu, unde fraţii mai mari învăţau la şcolile româneşti de aici. Dar poate şi glasul strămoşilor l-or fi chemat aşa cum susţine Ion Roşu în cartea sa ,,Legendă şi adevăr în biografia lui M. Eminescu”. Intenţiile lui Mihai nu se pot îndeplini, examenele nu le poate da, dar petrece patru luni la Blaj unde va căpăta o experienţă destul de amară.

La Blaj, Mihai Eminescu a găsit găzduire la Ştefan Cacoveanu aproape două luni de zile, pe Calea Otelului, la văduva Laura lui Goszi, unde mai locuiau şi Georgiu Bucşă, Teodor Toleş şi Ion Paul, viitor profesor universitar de estetică.

Vestea venirii lui Eminescu la Blaj a trecut imediat din gură în gură: ,,E aici Eminescu!”. Acest lucru dovedeşte că Mihai Eminescu era bine cunoscut de către studenţii de aici, datorită publicării primelor sale poezii în revista ,,Familia”.

Citește și: Rugăciunea neștiută a lui Mihai Eminescu, care l-a impresionat și pe Papă. Versurile au fost recitate în limba română, la Vatican

 Ştefan Cacoveanu va scrie mai târziu în amintirile sale:,,A doua zi după sosirea lui la Blaj, în studenţime fierbea vestea şi pe buzele tuturor sunau cuvintele: e aici Eminescu! e aici Eminescu! Aceasta fu în 1866, prin luna mai, pe la sfârşit. Doritor de a-l cunoaşte, am ieşit în piaţa dinaintea gimnaziului, locul de întâlnire al studenţilor. Aici i-am făcut cunoştinţa. Eminescu a stat la mine din 1866, de la sfârşitul lui mai, până către 15 iulie al aceluiaşi an”.

 Aceşti studenţi de la Blaj auziseră de Eminescu din paginile revistei Familia, unde publicase o serie din primele poezii, trimise de la Cernăuţi pentru publicare: Din străinătate (17/2 iulie 1866), La Bucovina (14/26 august 1866), Speranţa (11/23 septembrie 1866) şi traducerea nuvelei Lanţul de aur de Onkel Adam.

 Mihai Eminescu venise la Blaj cu gândul de a-şi da examenele restante pentru a putea trece clasa III-a de gimnaziu. Cacoveanu şi alţi elevi şi-l amintesc că umbla cu nişte cărţi şi că ar fi încercat, în septembrie, să dea examen la limba elenă. Profesorul de elină, Alimpiu Blajan, îl încuie într-o sală de clasă ca să-şi facă tema scrisă şi când veni, după o oră, găsi pe Eminescu cu foaia goală şi cu ochii în lacrimi. Eminescu renunţă la examene şi se hotărî să plece din Blaj.

Pe 15 iulie, Ştefan Cacoveanu plecă din Blaj şi a vrut să-l ia şi pe Eminescu la el acasă, în satul Cacova. Cum Eminescu nu a vrut să-l însoţească la ţară, rămâne la Blaj şi este găzduit într-o odăiţă a seminarului teologic, împreună cu Iacob Onea, Ion Gorun şi G. Dragoş, credenţier la masa profesorilor. Acesta îi oferea şi lui Eminescu să mănânce ce rămânea de la masa teologilor. Obişnuia să meargă la piaţă şi să ia diferite fructe cu care îşi astâmpăra foamea:,, îşi umplea căciula cu poame şi apoi mâncând sta de o parte râzând de ştrengăriile studenţilor de prin piaţă, fără a lua însă parte la ele vreodată”.

 Eminescu mergea, împreună cu alţi elevi, la scăldat în Târnava, unde ,, punea în mirare pe toţi cu manevrele ce făcea înot, corlindu-se ca aici şi ieşind de sub apă târziu unde nici nu-ţi aduceai aminte. Şi în Blaj eram tineri buni înotători, dar cu Eminescu nici unul nu putea ţine”.

Citește și: 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

 Se împrieteneşte cu Nicolae Mihu, care aducea apă orăşenilor cu o saca trasă de un măgar. Acest Mihu, poreclit Chenderi, ştia multe poveşti, basme şi snoave, ce le spunea elevilor seara în dormitor până ce aceştia adormeau cu toţii. Lui Eminescu îi plăcea să stea de vorbă cu acest om simplu, care ştia atâtea poveşti, izvorâte din viaţa oamenilor simpli.

Ştefan Cacoveanu şi-l aminteşte pe Eminescu recitând versuri de Bolintineanu şi Vasile Alecsandri şi culegând folclor. El spune că Eminescu era un tânăr înzestrat, cu o vastă cultură datorită lecturilor sale bogate, peste nivelul colegilor de generaţie, pasionat de literatură şi istorie, modest şi discret, atent la aspectul popular al limbii:,, Nu bea, nu fuma, nu juca cărţi, era ca o fată mare. Când se încingea însă câte o discuţie, şi aceasta nu era rar, lua parte cu plăcere; dar adesea era de altă părere, pe care şi-o apăra vorbind cu o siguranţă, parcă ar fi citit din carte. Se vedea că ieşise din biblioteca Pumnului, unde studia în bună voie, după placul inimii, fără a fi conturbat de cineva. Când voia cineva să-i impună păreri contrare dânsului, jumătate cu durere, jumătate cu tristeţe repeta mereu: «lasă-mă frate, lasă-mă în pace»!”

 Eminescu s-a impus blăjenilor prin frumuseţe şi distincţie fizică, cât şi prin graiul limpede şi frumos pe care-l folosea.

 Toată perioada cât a stat la Blaj, Mihai Eminescu a cules necontenit folclor din zonă şi chiar achiziţiona de la studenţi caiete cu culegeri folclorice:,, Faptul era că el studia limba populară necontenit. De aveai vreo colecţiune de poezii populare în manuscris, nu te lăsa până nu i-o dădeai, şi se aflau la mulţi astfel de colecţiuni” (Ştefan Cacoveanu- Eminescu la Bucureşti în anul 1869/69, Luceafărul IV, 1905).

Citește și: Reformele lui Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859

 Pe 27-28 august 1866 s-a ţinut la Alba Iulia adunarea generală a Asociaţiei Astra, unde este văzut şi Eminescu participând şi ascultând dezbaterile. Seara s-a culcat pe o rogojină într-o crâşmă.

 În timpul şederii lui Eminescu la Blaj, acesta a avut doi prieteni buni: Filimon Ilea şi Gregoriu Dragoşiu. Lor le-a dedicat Eminescu câte o poezie ca o dovadă de prietenie. Astfel, lui Filimon Ilea, Eminescu i-a dedicat poezia Amicului F[ilimon)] I[lea], poezie scrisă în toamna anului 1866, la puţină vreme de la părăsirea Blajului.

Fără nicio speranţă de a-şi mai da examenele, răzbit de foame şi de mizerie şi în lipsa banilor de acasă, Eminescu părăseşte în octombrie Blajul şi merge la Sibiu, unde a fost prezentat lui N. Denesușianu. De aici a trecut munţii şi a ajuns la Bucureşti.

 La Blaj toate locurile legate de memoria lui Mihai Eminescu sunt marcate cu plăci memoriale. Pe clădirea fostului seminar sunt montate două plăci de marmură pe care este scris cu litere mari:,,Aici a fost găzduit ca elev marele poet Mihail Eminescu în anul 1866, când a venit în Transilvania, mânat de dorul de a cunoaşte această parte a ţării şi a vedea Blajul, vechea cetate a culturii româneşti”. Clădirea, cu faţada în stil gotic se află în partea de nord-vest a parcului central al oraşului, loc în care, la 1848, s-a ţinut Marea Adunare Naţională de la Blaj.

Citește și: Unirea cea mică de la 1859, un prim pas spre Marea Unire de la 1918

 Mergând astăzi la Blaj putem vedea o serie de edificii culturale, admirate şi de Mihai Eminescu în 1866.

 Castelul Mitropolitan-monument istoric, construit de Georgiu Bagdi in 1535. A aparţinut şi lui Mihail Apafi al II-lea, ultimul principe al Transilvaniei. În anul 1737 devine sediu al Episcopiei greco-catolice, mai apoi al Mitropoliei (1853).

 Catedrala Sfânta Treime-monument istoric şi simbol al renaşterii naţionale, construită intre 1741 – 1749 şi sfinţită în 1756. Este cel dintâi edificiu baroc din mediul românesc, avându-l ca arhitect pe Ioan Martinelli. A fost construită prin grija lui Inocenţiu Micu-Clain, unde a fost mutată episcopia de la Făgăraş. Este mărită în 1837, fiind prevăzută cu două turnuri pe faţadă.

 Mănăstirea Buna Vestire-monument istoric. In această clădire au funcţionat un timp mănăstirea Buna Vestire, tipografia cu atelierul xilografilor şi Seminarul călugărilor. In prezent adăposteşte Biblioteca documentară

T. Cipariu şi Biblioteca Orăşenească.

 Câmpia Libertăţii, loc sfânt al poporului român unde s-au desfăşurat cele două Adunări Naţionale din mai şi septembrie 1848. De-a lungul timpului, aici au fost ridicate diferite monumente. In prezent se afla un ansamblu sculptural – monumental, format din monumentul central Gloria şi din 24 de busturi ce înfăţişează fruntaşi ai revoluţiei paşoptiste şi ai culturii româneşti. Dintre realizatorii acestor lucrări de artă putem enumera pe: Ion Vlasiu, Ion Irimescu, Ion Jalea, Marius Butunoiu etc.

Citește și: 24 ianuarie: Mica Unire şi ziua lui Badea Cârţan, un dac coborât de pe Columnă, zi cu dublă semnificație

 Bisericuţa Grecilor-monument istoric. In cimitirul ei, adevărat panteon al Blajului, odihnesc: T. Cipariu, mitropolitul Al. Sterca Suluţiu, I. M. Moldovan, Axente Sever, Şt. Manciulea etc.

 Pe Dealul Hula, de unde Eminescu a admirat oraşul Blaj, se află un tei, monument al naturii, cu o placă memorială pe care este inscripţia: ,,Lângă acest tei s-a oprit Mihai Eminescu în 1866 şi a salutat cu entuziasm Blajul pe care demult dorea să-l vadă”. La cca. 800 m se află Crucea lui Avram Iancu pe Dealul Crucii, de unde, revoluţionarii de la 1848 supravegheau Câmpia Libertăţii.

 Uliţa pe unde Eminescu a intrat în Blaj poartă numele poetului. Pe aceeaşi stradă se află o fântână pe care localnicii o numesc ,,Fântâna lui Eminescu”.

Sursa luceafarul.net

Bibliografie:

  1. George Călinescu, Viaţa lui Mihai Eminescu, Editura Junimea, Iaşi 1977.
  2. Ştefan Cacoveanu, Amintiri despre Eminescu, Editura Dacia, Cluj-Napoca 2000.
  3. Gellu Dorian, Emil Iordache, Paşii Poetului, Editura Timpul, Iaşi 2000.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

16 mai| Prima eclipsă totală de lună din 2022: De unde se poate vedea „Luna sângerie”, în România

Publicat

în

16 mai| Prima eclipsă totală de lună din 2022: De unde se poate vedea „Luna sângerie”, în România

Luni, 16 mai, va avea loc un fenomen astronomic spectaculos și anume prima eclipsă lunară din 2022. „Lună sângerie” va putea fi observată și din România, însă pentru scurt timp.

O eclipsă lunară totală, care are loc atunci când Luna plină intră în umbra Pământului, va fi vizibilă în regiuni din Americi, Antarctica, Europa, Africa și Pacificul de Est. Între timp, o eclipsă penumbrală, un eveniment produs atunci când Luna se află în umbra mai redusă a Pământului, va fi vizibilă în Noua Zeelandă, Europa de Est și Orientul Mijlociu. Fred Espenak, om de știință specializat în eclipse, a catalogat eclipsa din 16 mai drept o „super-Lună”, adică o Lună la perigeu (cel mai aproape punct de Pământ), astfel că noi vom avea parte de „o eclipsă de super-Lună sângerie”.

Deși momentul exact va depinde în funcție de locul în care ne aflăm, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” ne ajută și ne arată că eclipsa parțială va începe în data de 16 mai, la ora 05:28 (ora României). „Luna sângerie” își va atinge punctul maxim la ora 07:11 (ora României).
Prima dintre cele două eclipse lunare din 2022

Elit - Gustul Desăvârșit

Apoi, evenimentul se va sfârși la ora 08:55 (ora României). Faza penumbrală a eclipsei va începe cu o oră mai devreme și se va sfârși cu o oră mai târziu după eclipsa parțială.

Aceasta va fi prima dintre cele două eclipse lunare din 2022. Următoarea va avea loc în data de 8 noiembrie și va putea fi observată din Asia, Australia, America de Nord, regiuni din Europa de Nord și de Est, Arctica și mare parte din America de Sud.

„Luna sângerie” va apărea în data de 16 mai, ora 07:11 (ora României). Toate fazele eclipsei se vor sfârși la ora 08:55 (ora României).

Sursa: descopera.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

15 Mai: Ziua Internaţională a Familiei. Punctul central al interacţiunilor dintre generaţii, care ne susţine în momente de criză

Publicat

în

Cea de 27-a aniversare a Zilei Familiei vine într-un climat de criză medicală și socială la nivel global. Pandemia aduce în prim plan nevoia de a investi în politici de protecție socială pentru cei vulnerabili. Familiile duc greul crizei, având grijă de membrii lor, fiind alăturii de copiii care nu merg în perioada asta la școală și în același timp continuându-și responsabilitățile de la locul de muncă.

Familiile sunt „nucleul de bază” a societății – ne naştem în familii, iar cei mai importanţi ani în dezvoltarea noastră sunt petrecuţi în căminele noastre. Dar fiecare viața de familie este diferită, la fel cum avem culturi diferite, moduri de interacţiune diferite. Viețile noastre sunt atât de agitate, încât Ziua Familiei poate fi un bun prilej pentru a încetini acest ritm şi de a petrece timp cu familiile noastre.

Familia are un rol esenţial şi în asigurarea şi îmbunătăţirea sănătăţii copiilor, prin suport afectiv, îngrijire, vaccinare preventivă sau tratament când sunt bolnavi. În schimb, politicile publice şi programele sociale trebuie să-i asiste efectiv pe părinţi să-şi poată îndeplini acest rol şi trebuie să crească sprijinul financiar acordat familiilor, în special a celor aflate în dificultate sau situaţii vulnerabile.

Elit - Gustul Desăvârșit

De exemplu, prin măsuri cum sunt alocaţiile pentru copii sau ajutoarele acordate condiţionat, dacă părinţii le asigură copiilor o îngrijire preventivă sau dacă îi trimit la şcoală, s-a constatat îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor şi a rezultatelor lor şcolare.

De asemenea, politicile publice legate de timpul de muncă au impact asupra sănătăţii tuturor membrilor familiei, şi în special a noilor născuţi, ca şi concediul plătit pentru îngrijirea copilului. De exemplu, concediul de maternitate dă posibilitatea mamelor să alăpteze, ceea ce duce la riscuri mai mici de îmbolnăvire a nou-născuţilor, şi chiar şi a mamelor, iar concediul paternal ajută taţii să aibă relaţii mai apropiate de copiilor lor şi să-şi asume mai multe responsabilităţi în familie.

Au contribuit de asemenea la bunăstarea emoţională politicile publice privind timpul flexibil de lucru, care au dat mai mult timp părinţilor să se ocupe de copii şi să le asigure o îngrijire mai bună. Politicile şi programele privind siguranţa şi stabilitatea mediului familial au contribuit de asemenea la bunăstarea fizică şi emoţională a copiilor şi tinerilor.

Mai mult, e nevoie de politici adecvate şi pentru a ajuta familiile să-i poată îngriji nu doar pe cei cu dizabilităţi sau nevoi speciale, dar şi pe vârstnici, mai ales în actualele condiţii de îmbătrânire a populaţiei.

sursa: un.org tvr.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Donează sânge și intri gratuit la UNTOLD sau Neversea

Publicat

în

BLOOD NETWORK, cea mai longevivă campanie de donare de sânge din România, inițiată de organizatorii UNTOLD și Neversea, îi așteaptă din nou pe eroi să salveze vieți și să se bucure de experiențe de neuitat la unele dintre cele mai mari festivaluri de muzică din lume.

Ajunsă la cea de-a 8-a ediție, campania de donare de sânge BLOOD NETWORK se desfășoară în 2022 în perioada 14 mai – 3 iulie 2022 în toate centrele de transfuzii din țară și în caravanele mobile. Nevoia de sânge pentru salvarea de vieți persistă în spitalele din țară. În România e nevoie anual de peste 500.000 de unități de sânge.

*Rețeaua <<Blood network>> se extinde în 12 orașe

Anul acesta și orașul Zalău se alătură rețelei BLOOD NETWORK, iar numărul de locații unde fanii UNTOLD sau Neversea pot dona sânge crește la 12 (Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași, Craiova, Sibiu, Zalău, Ploiești, București, Târgu Mureș, Oradea, Constanța).

Elit - Gustul Desăvârșit

Calendarul caravanelor mobile BLOOD NETWORK 2022: Cluj-Napoca, 14-15 mai, Monumentul Memorandiștilor, Str. Eroilor; Timișoara, 21-22 mai, Parcare Politehnică; Brașov, 21-22 mai, Bulevardul Republicii; Iași, 28-29 mai, Iulius Mall; Craiova, 28-29 mai, Mall Electroputere; Sibiu, 4-5 iunie, Pietonal Magazin Dumbrava / Piața Mare; Zalău, 4-5 iunie, Prefectura Zalău; Ploiești, 11-12 iunie, Primăria Ploiești; București, 18-19 iunie, Parcul Herăstrău; Târgu Mureș, 25-26 iunie, Piața Tineretului; Oradea, 25-26 iunie, Piața Unirii; Constanța, 2-3 iulie, Piața Ovidiu.

Cei care donează sânge la caravana mobilă, între orele 8:00 și 14:00, și se înscriu în baza de date ,,Și Eu Donez” (reteaua.sieudonez.ro) primesc un abonament la UNTOLD sau Neversea 2022 și tichete de cumpărături în valoare de 100 de RON din partea Kaufland România. Donarea la caravana mobilă se face în limita locurilor disponibile.

Cei care donează în unul dintre Centrele de Transfuzii din țară trebuie să acceseze site-ul untold.com sau neversea.com, secțiunea BLOOD NETWORK. Acolo vor completa formularul solicitat, vor atașa o poză cu adeverința de donator, iar mai apoi vor primi pe adresa de mail un voucher cu care vor putea achiziționa abonamente UNTOLD, la prețul special de 645 de lei + Taxe (reducere de la 995 lei + Taxe) sau Neversea, la prețul special de 520 de lei + Taxe (reducere de la 920 lei + Taxe).

,,Continuăm cea mai longevivă campanie de donare de sânge din România! Alături de partenerii noștri de tradiție, alături de medici și, nu în ultimul rând, alături de oamenii frumoși care donează sânge, salvăm vieți! Și pentru că anul acesta ne bucurăm și de întoarcerea la normalitate, la festivaluri fără restricții, mărim și noi miza campaniei: toți cei care donează sânge la caravana mobilă vor primi în acest an câte un abonament la UNTOLD sau la Neversea. Le mulțumim de pe acum tuturor celor care vor face un efort să-și rupă din timpul lor ca să doneze sânge. Un mic efort, dar cu o importanță imensă!”, a declarat Edy Chereji, director de comunicare UNTOLD.

,,Cu fiecare ediție a caravanei Blood Network crește numărul de persoane care se implică, ceea ce ne arată că românii, în special tinerii români, înțeleg cât de importantă este donarea de sânge. Suntem încântați că împreună cu partenerii noștri de la Neversea și UNTOLD avem în fiecare an ocazia să unim distracția cu implicarea în comunitate.”, a precizat Anna Katharina Scheidereiter, Manager CSR Kaufland România.

În cele 7 ediții de până acum, BLOOD NETWORK a mobilizat peste 18.000 de oameni să doneze la caravanele mobile de donare de sânge și la centrele de transfuzii din întreaga țară. Doar în 2021, în cadrul campaniei BLOOD NETWORK, s-au recoltat peste 1.200 de litri de sânge de la aproape 2.700 de donatori, iar 3.627 de bolnavi au fost salvați.

Campania BLOOD NETWORK este realizată cu sprijinul Kaufland România, în parteneriat cu platforma  „Și Eu Donez” și cu ajutorul Institutului Național De Transfuzii Sanguine.

Neversea 2022 are loc între 7-10 iulie la Constanța. UNTOLD 2022 are loc în perioada 4-7 august la Cluj-Napoca.

Lucian Danciu


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare