De ce au ajuns românii să se bazeze doar pe familie atunci când viața îi pune la încercare

De ce au ajuns românii să se bazeze doar pe familie atunci când viața îi pune la încercare

Familia rămâne principalul refugiu al românilor în momentele dificile, fie că este vorba despre probleme financiare, fie despre situații care țin de sănătate. Prietenii și instituțiile statului sunt mult mai rar percepuți drept surse de sprijin, conturând o realitate socială în care solidaritatea se concentrează, în mare măsură, în interiorul cercului familial.

Potrivit datelor unui studiu, 88% dintre români ar apela la părinți, frați sau alte rude atunci când au nevoie de ajutor financiar ori se confruntă cu probleme de sănătate. Prin comparație, numai 6% ar cere sprijinul prietenilor, iar un procent similar s-ar orienta către instituțiile statului sau autorități.

Diferența este semnificativă și ridică o întrebare importantă: cât de solidă este, de fapt, rețeaua de încredere din societatea românească, dincolo de legăturile de sânge?

Ne întâlniri des, dar avem încredere unii în alții?

Unul dintre aspectele interesante ale cercetării este contrastul dintre frecvența socializării și disponibilitatea de a cere ajutor. Aproximativ 36% dintre respondenți spun că se întâlnesc sau desfășoară activități cu familia și prietenii cel puțin de câteva ori pe săptămână. Aproape 12% au astfel de interacțiuni zilnic, în timp ce numai 4% declară că nu socializează niciodată în acest mod.

Cu toate acestea, apropierea socială nu se traduce automat în încredere atunci când apare o situație vulnerabilă. Poți avea prieteni cu care ieși frecvent, dar să eziți să le ceri bani, să le vorbești despre o problemă medicală sau să te bazezi pe ei într-o criză.

Sociologul Ciprian Iftimoaei atrage atenția asupra unei probleme mai profunde: încrederea scăzută dincolo de spațiul familial. Potrivit explicației sale, românii au fost educați să își rezolve problemele pe cont propriu, iar această mentalitate poate contribui la limitarea cercului de persoane cărora le solicită ajutorul.

Familia, o sursă de siguranță într-o societate cu vulnerabilități financiare

Dependenta de sprijinul rudelor trebuie privită și în contextul presiunilor economice. Potrivit unui studiu PwC publicat în septembrie 2026, numai 26% dintre consumatorii români se consideră într-o situație financiară confortabilă, adică își pot achita cheltuielile lunare și le rămân bani pentru economii, vacanțe sau alte nevoi personale. În plus, 10,8% spun că familiile lor întâmpină dificultăți în plata facturilor lunare.

Într-un asemenea context, familia nu este doar un spațiu al afecțiunii, ci și o formă informală de protecție socială. Părinții îi pot ajuta financiar pe copii, frații se pot sprijini reciproc, iar rudele pot interveni atunci când apar cheltuieli medicale neprevăzute.

Această solidaritate are însă și limite. Nu toate familiile dispun de resurse materiale suficiente, nu toată lumea are rude apropiate sau relații familiale funcționale, iar problemele grave pot depăși posibilitățile unei gospodării.

O problemă care depășește relațiile personale: cine preia rolul statului?

Faptul că doar o mică parte dintre respondenți indică instituțiile publice drept prima sursă de ajutor ridică și problema încrederii în mecanismele formale de protecție. Într-o societate în care familia devine prima soluție pentru aproape orice urgență, apare riscul ca responsabilitatea pentru bunăstarea individuală să fie transferată aproape integral asupra rudelor.

Datele internaționale oferă un context suplimentar. Studiul OECD privind încrederea în instituțiile publice, publicat în 2026, analizează inclusiv diferențele de încredere în guvern între categoriile sociale din România și evidențiază importanța percepției că cetățenii au un cuvânt de spus în deciziile publice.

În același timp, rezultatele barometrului românesc arată că relațiile cu familia și prietenii obțin un scor de satisfacție de 9,1 din 10. Așadar, românii nu sunt nemulțumiți de relațiile apropiate. Problema pare să fie mai degrabă capacitatea de a transforma aceste relații în rețele de sprijin extinse și de a avea încredere în instituțiile care ar trebui să ofere protecție.

O societate în care familia ține locul unei plase de siguranță colective

Rezultatele celei de-a doua ediții a Barometrului Percepției Bunăstării Românilor, realizat de IRES pentru Alianța pentru BunăStare, la inițiativa UNSAR, conturează o concluzie importantă: familia rămâne principalul capital de încredere al românilor, inclusiv atunci când miza este supraviețuirea financiară sau accesul la sprijin în probleme de sănătate.

Dar cât de sustenabil este acest model pe termen lung? Ce se întâmplă cu persoanele care nu au familie apropiată, cu vârstnicii singuri sau cu cei ale căror rude se confruntă, la rândul lor, cu dificultăți financiare?

Solidaritatea familială este un atu important, însă nu poate înlocui serviciile publice funcționale, protecția socială și comunitățile în care oamenii se pot baza unii pe alții.

Adevărata provocare pentru societatea românească nu este să diminueze rolul familiei, ci să construiască și alte forme de sprijin, astfel încât nimeni să nu depindă exclusiv de rude atunci când viața devine dificilă.

sursa: adevarul.ro

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News