Daune de sute de mii de lei pentru 18 judecători de la Curtea de Apel Alba Iulia, după ce au fost eliminați din birourile electorale la alegerile locale din iunie 2024

Daune de sute de mii de lei pentru 18 judecători de la Curtea de Apel Alba Iulia, după ce au fost eliminați din birourile electorale la alegerile locale din iunie 2024

Magistrații de la Curtea de Apel Alba Iulia au obținut daune de sute de mii de lei de la Autoritatea Electorală Permanentă Excluși din birourile electorale de la alegerile locale din 2024.

Un număr de 18 judecători de la Curtea de Apel Alba Iulia au obținut, în cadrul unui proces colectiv, daune totale de câteva sute de mii de lei de la Autoritatea Electorală Permanentă, după ce au fost eliminați din birourile electorale la alegerile locale din iunie 2024. 17 dintre judecători vor primi câte 19.323 de lei, iar unul suma de 3.267 de lei.

Magistrații au mai obținut și un procent în cuantum de 2% pe zi din indemnizația de încadrare brută lunară aferentă perioadei 22 aprilie 2024 – 13 mai 2024. La aceste sume se va adăuga rata inflației. În total, suma ar urma să ajungă la circa 300.000 de lei. Hotărârea a fost pronunțată la Curtea de Apel Oradea și a fost contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Citește și: Volum de activitate în creștere în 2024 la Tribunalul Alba și judecătoriile din circumscipție: Număr de cauze în creștere cu 10,33% față de anul precedent

Magistrații au obținut, inițial, anularea hotărârii Biroului Electoral Central (BEC) din 19 aprilie 2024 prin care a fost desființat procesul verbal inițial, din 15 aprilie 2024, privind constituirea Biroului Electoral de Circumscripție Județean Alba, precum și a birourilor de circumscripție municipale, orășenești și comunale.

BEC a dispus, tot prin decizia din 19 aprilie, reluarea operațiunilor de desemnare a membrilor birourilor prin organizarea unor noi trageri la sorți de către președintele Tribunalului Alba. BEC a anulat primul proces verbal după ce a constatat că s-a încălcat legislația cu privire la desemnarea membrilor.

La această a doua tragere la sorți au participat doar magistrații de la nivelul Tribunalului Alba, magistrații de la celelalte instanțe din județ fiind excluși, la fel fiind și experții electorali.

O parte dintre cei care nu au mai fost trași la sorți la a doua procedură, în special magistrați, au deschis o serie de procese pentru anularea hotărârii Biroului Electoral Central. Magistrații de la Curtea de Apel, care s-au considerat nedreptățiți, au inițiat un proces în instanța de contencios administrativ și au avut câștig de cauză, prin decizie definitivă a ÎCCJ.

Proces la Curtea de Apel Oradea

Pasul următor a fost acționarea în judecată a AEP, Guvernului României, Ministerului Afacerilor Interne și a Biroului Electoral Central. Curtea de Apel Oradea a constatat, în 12 decembrie 2024, că magistrații eliminați din birourile electorale de circumscriupție trebuie despăgubiți de către AEP.

„Pierderea șansei de a exercita atribuțiile de președinte sau locțiitor ai birourilor electorale la alegerile din 9 iunie 2024 și de a beneficia de avantajele financiare ce puteau fi obținute constituie un prejudiciu material viitor și cert. Instanța reține că avantajul financiar pe care reclamanții l-ar fi obținut din desemnarea lor în birourile electorale se poate evalua, în baza legii, astfel: suma de 330 de lei pe zi de activitate – venit brut, suma fiind supusă impozitului pe venit în baza art. 23 alin. 5 din același act normativ; diurna de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, pentru perioada 22.04.2024 – 13.05.2024, întrucât prin art. XI din OUG nr. 46/2024 aceasta s-a acordat numai judecătorilor membri ai CSM, a căror prezență este obligatorie potrivit legii.

În speță, avantajul financiar pe care reclamanții l-ar fi obținut dacă nu ar fi intervenit Hotărârea nr. 34H/19.04.2024, care a împiedicat realizarea șansei, se cuantifică în sumele de mai sus”, se precizează în hotărârea instanței din Oradea.

Magistratul a concluzionat că cei 18 judecători „aveau o șansă reală și serioasă de a obține avantajul financiar pretins”.

„O reparare integrală a prejudiciului produs implică și actualizarea sumei respective cu indicele de inflație și plata dobânzii legale penalizatoare aferente, pe perioada cuprinsă între data scadenței și data plății efective a despăgubirii”, a mai susținut judecătorul.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI