Tânără de 21 de ani, lovită pe trecerea de pietoni de către un autoturism: Șoferul este un polițist aflat în timpul liber

În cursul dimineții de joi, o tânără de 21 de ani a fost acroșată de către un șofer, în timp ce se travesa strada pe trecere de pietoni. Polițiștii ajunsi la fața locului au constatat faptul că șoferul era chiar un coleg de-al lor, aflat în timpul liber.

Polițistul care a provocat accidentul are 36 de ani și este din localitatea Gherla. Colegii sosiți la fața locului l-au testat cu etilotestul, iar rezultatul a fost negativ.

„În cursul dimineţii (…) s-a înregistrat un accident rutier în urma căruia a rezultat rănirea şi transportarea unei persoane la o unitate medicală. Din primele cercetări rezultă faptul că o tânără, în vârstă de 21 de ani, care se angajase în traversarea străzii pe marcajul pietonal, a fost acroşată de un autoturism condus de un bărbat în vârstă de 36 de ani, din municipiul Gherla, acesta având calitatea de poliţist. Tânăra a fost transportată la o unitate medicală pentru primirea îngrijirilor de specialitate, însă nu a rămas internată”, se arată într-o informare a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj.

În urma evenimentului rutier a fost deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.

BLACK FRIDAY 2022: Pe ce produs a dat un român 148.000 de euro?

În weekendul 11-13 noiembrie, în care au avut loc cele mai intense campanii de Black Friday 2022, magazinele online au înregistrat venituri în valoare de aproape 21 milioane de euro, în ușoară creștere, cu 1,5%, față de perioada similară de anul trecut, arată datele Limitless Agency,

Cea mai mare comandă de Black Friday a fost un televizor în valoare de 148.731 euro, precizează Limitless Agency, agenție de marketing online.

Compania a analizat datele a 568 de magazine online, în cele mai intense zile ale ediției Black Friday 2022, magazinele online au raportat creșteri între 5% și 10% per total vânzări. Astfel, veniturile sunt mai mari cu 1,5% (aproape 21 milioane euro), numărul de comenzi mai mari cu 3% (150.499 comenzi), venitul mediu per utilizator mai mare cu 6,2% (2 euro) și rata de conversie mai mare cu 1% (la 2,4%). Scăderi s-au înregistrat privind comanda medie – cu 2% (la 126 euro), numărul de utilizatori – cu 3% (5 milioane useri) și număr de sesiuni în eshop-uri – cu 5% (la 7,6 milioane sesiuni).

Topul industriilor cu cele mai mari venituri în weekend-ul de Black Friday 2022 față de 2021 este condus de IT & C: 16 milioane euro, în scădere cu 1,4%, urmată de Fashion: 1,8 milioane euro, în creștere cu 8.5%, Casă & Grădină: 700.000 euro, în creștere cu 30,5%, Auto: 694.000 euro, în creștere cu 19,7%, Librărie: 260.000 euro, în scădere cu 3,2%, Beauty: 195.000 euro, în creștere cu 163,3%, Baby: 172.000 euro, în creștere cu 31,7%, Bijuterii: 142.000 euro, în scădere cu 21,6%, Pharma: 138.000 euro, în creștere cu 59,5% și Food: 136.000 euro, în scădere cu 14,6%

“Ediția de Black Friday de anul acesta a fost mult mai așteptată de consumatorii finali comparativ cu edițiile anterioare, după cum reiese din analiza noastră internă. Astfel, creșterea vânzărilor de Black Friday a fost generată de alegerea oamenilor de a economisi pe fondul inflației, achiziționând la reduceri consistente față de o zi obișnuită. Spre exemplu, au fost comenzi cu până la 45 de perechi de pantofi, ceea ce este un indicator al faptului că ediția de Black Friday de anul acesta a fost cel mai bun moment pentru ca românii să-și îndeplinească nevoile, dar și pentru a achiziționa produse mai puțin accesibile la prețuri mai mult mai mici decât într-o perioadă fără promoții”, explică Daniel Slăvenie, CEO & Partner Limitless Agency.

Totodată, în perioada 1-13 noiembrie, comparativ cu perioada similară de anul trecut, au fost înregistrate creșteri privind comanda medie – cu aproape 4% (la aproape 116 euro/comandă) și venitul mediu per utilizator – cu 6% (la 1,68 euro). În același timp, au scăzut numărul de comenzi – cu 10% (peste 382.000 comenzi), venituri – cu 7,6% (44,3 milioane euro), numărul de utilizatori – cu 3% (aproape 17 milioane useri), numărul de sesiuni în eshop-uri – cu 2,8% (peste 24 milioane sesiuni) și rata de conversie – cu 2,6% (la 2,05%).

Anul trecut, 26% din utilizatori au făcut cumparaturi în săptămâna de dinainte de Black Friday, 32% au cumpărat în week-end-ul cu Black Friday și 42% au cumpărat de Black Friday. În 2022, doar 13% din consumatori fac cumparaturi spontate, în scădere de la 36%, în 2021, iar pentru 46% din cumpărătorii online prețul este criteriul principal în decizia de achiziție.

În ultimii ani, piața de ecommerce din România a crescut accelerat, urmând să ajungă la 7 miliarde de euro în 2022, în creștere estimată de 13% față de anul trecut. Cea mai mare creștere a fost în 2020, de 30%, în contexul restricțiilor în pandemie, când consumatorii au fost nevoiți să cumpere online.

În plus, spre deosebire de alte piețe, în România, nivelul de fidelitate este mai mare, 76% dintre consumatorii români preferând să plaseze comenzi în unul sau câteva magazine online și doar 45% sunt interesați să cumpere de la un retailer nou, în scădere de la 52% în 2021.

Salarii mai mari cu 50% pentru bugetarii care lucreaza cu fonduri PNRR: Proiect de OUG, adoptat de Guvern

După ce un proiect de OUG a fost adoptat de Executiv, personalul din instituțiile și autoritățile publice care se ocupă de proiectele finanțate din fonduri europene nerambursabile, inclusiv acorduri de împrumut aprobate de Parlament, dar și personalul care se ocupă de transpunerea în practică a Mecanismului de redresare și reziliență vor beneficia, în curând, de creșteri ale salariilor de bază de până la 50%.

Măsura se regăsește în proiect de OUG adoptat de Guvern și care modifică Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Mai exact, personalul cu atribuții în proiecte finanțate din fonduri europene atrase de statul român sau care trebuie puse în aplicare, printre care se numără și cele cuprinse în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), să beneficieze de o majorare de până la 50% a salariilor de bază, soldelor/salariilor de funcție sau ale indemnizațiilor de încadrare. În prezent, Legea 153 prevede o creștere salarială de 35% doar pentru personalul din echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile.

O creștere a salariilor în același cuantum va fi acordată și pentru personalul cu atribuții de gestionare a proiectelor finanțate din fonduri europene și pentru personalul din cadrul Direcției pentru coordonarea agențiilor de plăți. La fel este prevăzut și pentru personalul din structura specială pentru implementarea PNRR din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Majorarea care va fi acordată nu poate depăși procentul maxim de 50% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție sau indemnizația de încadrare.

În preambulul actului normativ se menționează că, dacă „nu se asigură premisele unui regim de salarizare similar celui aferent implementării politicii de coeziune, există un risc extrem de ridicat la nivelul migrării personalului înalt calificat fie către instituțiile publice care oferă o remunerare mai avantajoasă, fie către instituții europene/internaționale sau organizații din mediul privat”.

Printre argumentele aduse în favoarea adoptării respectivului proiect, în text se precizează că imposibilitatea de a reține personal înalt calificat ”va conduce la o instabilitate a aparatului tehnic la nivelul coordonatorilor de reforme și investiții, ceea ce va conduce la întârzieri în atingerea jaloanelor în termenele asumate, întârzieri care, la rândul lor, ar face imposibilă respectarea calendarului privind depunerea cererilor de plată către Comisia Europeană.

În plus, se propune și majorarea salariilor de bază a personalului Direcției generale de control financiar preventiv, autoritate din cadrul Ministerului Finanțelor care se ocupă cu coordonarea și reglementarea controlului financiar preventiv pentru toate entitățile publice, cu până la 25%, în baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului.

Aplicarea acestor majorări se va face cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, pe fiecare ordonator principal de credite.

Sursa: dcbusiness.ro