Rămâi conectat

Actualitate

Cine sunt în plus, pensionarii sau parlamentarii?

Publicat

în

Ministrul Turismului, Elena Udrea, a spus că în România există un milion de pensionari în plus! Care este punctul de referinţă, doamnă ministru? Pe ce vă bazaţi când faceţi astfel de afirmaţii? Cine vă consideraţi? Sunteţi cumva prim ministru sau ministrul Muncii? Emil Boc a spus şi el: gata cu dezmăţul pensionarilor care au pensii mai mici de 740 de lei, trebuie să contribuie şi ei la CAS, nu ne mai putem permite să plătim de la buget pentru ei! Domnule Emil Boc, bine că aveţi bani la buget să plătiţi CAS pentru miile de pensionari care au pensii de sute de milioane de lei vechi şi au şi salarii tot la fel de mari, mai mult, au asistenţă medicală gratuită pentru ei şi familiile lor, dar şi medicamente gratuite! Închiderea spitalelor a făcut victime şi va mai face, dar celor care ne conduc nu le pasă de noi, prostimea, şi o merităm pentru că suntem proşti că am crezut în promisiunile fanfaronilor!
Referendumul pentru reducerea numărului de parlamentari a fost votat de 85 la sută dintre cetăţenii României, a costat miliarde de lei vechi, dar deşi a trecut mult timp de la referendum, voinţa poporului nu este respectată. Acum se discută în contradictoriu în Parlament pe această temă, Opoziţia vrea parlament bicameral, PDL şi UNPR vor unicameral. Dacă nu este respectată voinţa poporului de ce s-au mai cheltuit miliarde de lei cu referendumul? Aşa cum am mai scris şi altădată, opinia mea este: Parlament bicameral, iar ceea ce ne interesează este reducerea numărului de parlamentari la 300. În ceea ce priveşte proiectul minier de la Roşia Montană, ar trebui ca 50 la sută din acţiuni să-i revină României. Preşedintele Traian Băsescu a intervenit în forţă pentru susţinerea proiectului de la Roşia Montană spunând: apreciez intenţia voastră de a merge pe 5 miligrame de cianură pe litru. În Suedia se exploatează cu două miligrame de cianură pe litru. Dragoş Tănase spune: noi avem tehnologie mai modernă ca suedezii. Atunci de ce nu exploataţi şi voi cu două miligrame de cianură pe litru, domnule Tănase? Traian Băsescu a mai spus: la noi iazul va fi ca apa de izvor! Avem o directivă a UE: până în 2013 se mai poate exploata cu 50 miligrame cianură pe litru! În perioada 2013 – 2018 trebuie redusă la 25 miligrame, din 2018 la 10 miligrame la litru… Deci, cum ar veni, exploataţi cum vă cade mai bine, cum vreţi voi, cu 50 miligrame sau cu 25 miligrame, că avem o directivă UE care ne permite! Aur să iasă, să-l ducem la BNR! În opinia mea, aurul părţii române ar trebui folosit pentru oamenii din Munţii Apuseni, pentru a le îmbunătăţi viaţa, ei au nevoie de drumuri moderne, abatoare de sacrificat animale şi centre de prelucrare a cărnii şi a laptelui, infrastructură, canalizare, unităţi de prelucrare a lemnului şi alte investiţii care aduc locuri de muncă. Toţi banii împrumutaţi de la FMI şi de la Banca Mondială i-am dus la BNR. Noi, cetăţenii, nu am beneficiat de aceşti bani. Mai mult, guvernanţii ne-au tăiat pensiile şi salariile. Aşa se va întâmpla şi cu aurul de la Roşia Montană, dacă va fi dat la BNR, aşa cum vrea Traian Băsescu. Noi ne vom pricopsi cu praful de pe tobă, iar bancherii îşi vor face salarii de miliarde lei vechi. Mai corect ar fi să exploatăm noi aurul, să nu mai dăm banii pe mâna Elenei Udrea, care-i aruncă pe investiţii inutile, să încetăm cu petrecerile de la primăriile din ţară; ele se fac din banii noştri, din tăierile pensiilor şi salariilor. Dacă vom face toate acestea vom avea bani să-i investim în utilaje şi tehnologie modernă pentru a exploata noi aurul de la Roşia Montană. Mie mi se pare suspectă graba preşedintelui pentru investiţia de la Roşia Montană; se pare că dumnealui nu este interesat de protecţia mediului în zonă, îl interesează doar aurul. După cercetările efectuate, la Roşia Montană s-au găsit aur, argint, uraniu, wolfram, nu este exclus să existe şi platină. Mai mult nu s-a aflat pentru că unele documente sunt secrete. De ce? Deci, domnilor guvernanţi, mare atenţie pe mâna cui daţi comoara de la Roşia Montană şi la ce preţ!
Alexandru IŞTVAN


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Alexandru Rafila, despre variola maimuței: „Nici vorbă să fie o pandemie. Riscul de infecție este mic”

Publicat

în

Alexandru Rafila, despre variola maimuței: „Nici vorbă să fie o pandemie. Riscul de infecție este mic”

Ministrul Sănătății, Alexandru Radila, susține că virusul variola maimuței nu poate fi considerat, un pericol, deocamdată și nici nu se pune problema să vorbim despre o pandemie.

„Nici vorbă de pandemie. Este exclus așa ceva. Rata de reproducere a acestei infecţii este mult sub 1, este 0,3. Ştiți bine că pentru infecția cu noul coronavirus am plecat de la 3 și am ajuns pe la 10 sau chiar peste rată de reproducere.

Deci riscul de infecție este mic și nu se transmite decât prin contact direct, prelungit, cu o persoană infectată.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cele 90 de cazuri care au fost înregistrate în Europa au fost oarecum grupate în majoritatea lor, în sensul că se poate stabili calea de transmitere în cadrul acelor grupuri”, a spus Alexandru Rafila, duminică, la Antena 3.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Ministrul Educației: „Nu mai trebuie să ne concentrăm pe evaluarea cunoștințelor, pe memorarea informației”

Publicat

în

Ministrul Educației: „Nu mai trebuie să ne concentrăm pe evaluarea cunoștințelor, pe memorarea informației”

„Mulți dintre colegii noștri uită că nu mai trebuie să ne concentrăm pe evaluarea cunoștințelor, pe memorarea informației, disponibilă în momentul actual în zeci, sute, mii de surse de informare la care avem acces instantaneu, ci trebuie să ne axăm pe competențe”, a declarat ministrul Educației în cadrul unei conferințe despre testarea standardizată, organizată de educatieprivată.ro.

Amintim că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a venit cu o propunere pentru evaluarea standardizată digitală, „pentru început la nivel pilot pentru elevii claselor I-VII și mai apoi IX-XI, fără elevii din clasele terminale” pe care a înaintat-o companiei Brio, platformă ed-tech de măsurare a performanței educaționale.

Sorin Cîmpeanu a precizat că „nu este suficientă nota”: „Noi am fost obișnuiți în școală să evaluăm cunoștințele, să evaluăm conținutul. Conținutul poate fi foarte ușor apreciat printr-o notă de la 1 la 10. Știu, sunt profesor de peste 30 de ani, pot să fac acest lucru extrem de ușor, să apreciez ceea ce am predat, la nivel de cunoștințe, cu note de la 1 la 10.”

Elit - Gustul Desăvârșit

Acesta e explicat de ce este important ca profesorii să măsoare competențele elevilor: „Competențele conțin în egală măsură cunoștințe, rămân importante, dar alături de cunoștințe avem abilități și avem atitudini. Aceste două componente nu mai pot fi evaluate la fel de ușor numeric, prin note de la 1 la 10, nici abilitățile și cu atât mai puțin atitudinile.”

„Pentru a înțelege, dacă îmi permiteți să dau un exemplu foarte simplu: cunoștințe – învățăm să scriem, știm să scriem, știm să citim – foarte bine, cunoaștem aceste lucruri. Abilitatea este de a înțelege un text, pe asta se bazează și testele PISA atunci când definesc alfabetismul funcțional sau analfabetismul funcțional. Mai apoi, e vorba de atitudine, ne place să citim, ne place lectura, sau ca să dau un alt exemplu, poate mai ușor de înțeles. Avem noțiuni despre un proces electoral, știm, cunoaștem sistemul, avem aceste cunoștințe, dar mai apoi trebuie să înțelegem să citim corect, să înțelegem o platformă, să facem diferențele, să avem o gândire critică. Asta este o abilitate. Mai apoi, ca atitudine, mergem la vot chiar dacă plouă. Asta este o atitudine pe care o apreciem. Dacă dumneavoastră credeți că se pot aprecia prin note de la 1 la 10 aceste atitudini, eu cred că nu pot fi. Și atunci de asta este nevoie de evaluarea competențelor, este nevoie de aceste rapoarte narative, descriptive (…)”, a menționat ministrul Educației.

Ministrul Cîmpeanu a subliniat că programul de educație remedială a mers „foarte prost”:„Foarte prost a mers programul de educație remedială. A fost mai degrabă, mă abțin de la calificative. Acum, având evaluări standardizate, avem o șansă în plus să meargă mai bine și această componentă de educație remedială, pentru că avem un instrument de diagnostic.”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Țara noastră a urcat pe locul șase în clasamentul producătorilor de vin din Europa

Publicat

în

Țara noastră a urcat pe locul șase în clasamentul producătorilor de vin din Europa

Cu podgorii întinerite, România face tot mai mult vin. Anul trecut, producția a crescut cu 16 la sută, în vreme ce în țări cu tradiție, precum Franța și Spania, a scăzut.

Și nu doar plantațiile de viță de vie se schimbă, ci și cramele. O parte din profit este investit în amenajarea lor ca să fie vizitate.

Fost profesor de muzică, Marcel Pașcu este unul dintre proprietarii unei crame din județul Prahova și a viilor care o înconjoară. Când a cumpărat domeniul, vița era veche, așa că a înlocuit-o. A plantat butași din soiuri precum Chardonnay, Sauvignon Blanc sau Fetească Neagră, iar investiția a fost acoperită în proporție de 70% cu bani de la stat și de la Uniunea Europeană, 15 mii de euro pentru fiecare hectar.

Elit - Gustul Desăvârșit

Marcel Pașcu, proprietar cramă: „Dacă erau numai din bani proprii puțin probabil să fi reușit să replantez 25 de ha, a fost de mare ajutor. Pentru toată viticultura românească.”

Odată întinerite podgoriile, s-au dezvoltat și cramele. În ultimii cinci ani, cei care au domenii viticole au cheltuit 20 de milioane de euro ca să le transforme.

De pildă, la Tohani, o cramă boutique deschisă recent atrage turiștii cu peisajul spectaculos, pe lângă vinurile alese. Degustările se fac în via dispusă în formă de amfiteatru, la 400 de metri înălțime. Tot aici, oamenii se pot plimba printre butucii de viță, pe jos ori cu bicicleta.

Roxana Ana, reprezentant cramă: „Activitățile oeno turistice pe care le desfășurăm sunt în marea lor majoritate organizate în aer liber. Pachetele noastre de degustare încep de la 70 de lei și se pot duce până la 200 de lei.”

Și pentru că numărul celor care nu s-ar mai da duși din vie e tot mai mare, o altă cramă din zonă și-a mărit spațiul de cazare cu 14 camere. Aici, vinul păstrat în amfore este folosit și la gătit. Friptura de vițel, de exemplu, stă la fiert înainte, în cinci litri de fetească neagră.

Cornel Dicu, Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă: „Am reușit cu această sumă de aproximativ 45 de milioane de euro acordată în fiecare an viticulturii din România să începem în ritm alert. Refacerea podgoriilor, a tuturor centrelor viticole.”

Iar anul trecut, România a urcat în clasamentul producătorilor de vin din Europa, cu o poziție, pe locul șase. Doar că vinul românesc nu ajunge foarte departe.

Vasile Ghibu, somelier: „Calitatea a crescut foarte mult, extraordinar, cred că putem sta la masa cu marile vinuri ale lumii. Cu exportul stăm cam prost.”

Alta este situația când vine vorba de consum. Suntem pe locul 13 în lume, cu un volum de 24,6 litri de vin pe cap de locuitor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare