Cehia şi Polonia se feresc să adopte euro

Oficiali ai ambelor state au declarat că ţările nu se mai grăbesc să adere la uniunea monetară, pe fondul viitorului incert al monedei unice. Temerile privind răspândirea crizei în ţările periferice din zona euro persistă, în ciuda acordului dintre Irlanda, FMI şi UE.
Dacă până acum statele se întreceau în rapiditatea şi perseverenţa cu care se aliniau condiţiilor impuse pentru aderarea la uniunea monetară, acum doi jucători importanţi au anunţat că ar putea amâna adoptarea euro. Motivul? Viitorul incert al monedei şi, automat, şi al zonei euro.
l”Proiect ambiţios, dar neterminat”
Polonia face deja acest pas. Marek Belka, guvernatorul băncii centrale de la Varşovia, a declarat că ţara sa nu ar trebui să se grăbească să adopte moneda comunitară până când Uniunea Europeană nu-şi va ajusta politicile economice pentru a putea sprijini un curs stabil al euro.
„Uniunea Monetară Europeană este un proiect ambiţios, dar neterminat”, a declarat Belka, citat de cotidianul „Dziennik Gazeta Prawna”. „Ambiţiile politice nu au fost însă completate de capacitatea şi de dorinţa de a ajusta instituţiile economice pentru a se potrivi”, problemă care „pune în dubiu viitorul euro „, a mai spus acesta într-un discurs la Cracovia, preluat de Bloomberg. Opinia pare a fi împărtăşită şi de Republica Cehă.
Duminică, premierul ceh Petr Necas a declarat că ţara poate amâna intrarea în uniunea monetară câtă vreme acest lucru este în avantajul coroanei (moneda naţională a Cehiei).
lFără euro până în 2014
„Nimeni nu ne poate forţa să adoptăm euro”, a declarat premierul pentru postul naţional de televiziune. „De facto, avem opţiunea de a ne retrage”, a mai spus acesta. Astfel, Guvernul de la Praga nu va stabili un termen pentru adoptarea monedei unice europene până la sfârşitul mandatului său (2014 – n.r.), a mai arătat Necas.
lCehii nu vor sa intre în Uniunea Monetară
Potrivit unui sondaj recent al STEM, 70% din cehi se opun renunţării la coroană, procentul fiind cel mai mare din ultimii cinci ani. Condiţiile necesare intrării în zona euro presupun ca rata inflaţiei să fie cu cel mult 1,5 puncte procentuale mai mare decât media celor mai performante state din UE, deficitul bugetar să nu depăşească 3% din PIB, cursul euro în raport cu moneda naţională să fie fix timp de doi ani, iar dobânzile nominale pe termen lung să fie cu cel mult două puncte procentuale mai mari decât cele aplicate de cele trei state din UE cu cea mai mică inflaţie. (A.V.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI