Caponiera de la Apor, un reper important în viața culturală din Alba Iulia. Peste 100 de cinefili la proiecția filmului ”Țara moartă”

Peste 100 de cinefili, persoane tinere și în vârstă, au avut curiozitatea să vizioneze documentarul ”Țara moartă”, în regia lui Radu Jude, în Cetatea Alba Iulia, la caponiera din spatele Palatului Apor. Proiecția a avut loc duminică, 17 septembrie, în organizarea asociației ”Forum Apulum”, cu susținerea Lions Club Alba Iulia.

Evenimentul nu a fost doar o simplă vizionare de film, în final având loc o dezbatere pe tema realităților și consecințelor Holocaustului în România la care au participat președintele Comunității Evreilor din Alba Iulia, Lia Borza și profesorii Daniela Cetean de la Colegiul ”Horea, Cloșca și Crișan, respectiv Adrian Simion de la Colegiul Economic ”Dionisie Pop Marțian”.

Filmul-documentar este o mărturie poetică a realismului dur al vremurilor de acum un secol și este alcătuit din alăturarea a trei elemente de factură istorică: fotografii din România anilor `30 şi `40, realizate de Costică Acsinte, fragmente din jurnalul scriitorului şi medicului de origine evreiască care trăia în București, Emil Dorian, citite de Jude însuşi, şi materiale sonore de propagandă carlistă, legionară, antonesciană şi comunistă, din Arhiva Naţională de Filme. Deşi sună a simplă galerie foto pe fundalul unor materiale din timpuri apuse, filmul lui Jude înseamnă mult mai mult, personajele din fotografiile realizate de Acsinte exprimând mai mult decât orice relatare istorică. Filmul de 83 de minute conţine aproximativ 500 de fotografii descoperite de Cezar Mario Popescu. Colecția cuprinde, în total, aproape 9.000 de imagini. Documentarul este dificil de urmărit datorită scenelor dure descrise de către autor cu referire la atrocitățile suferite de evreii români din Basarabia și Bucovina. Cei mai mulți dintre aceștia și-au găsit sfârșitul în lagăre de exterminare din Transnistria.

”Din perspectivă istorică remarc corectitudinea evenimentelor. Nu sunt întrutotul de acord cu toate cele scrise de Dorian, dar el era medic, nu era istoric și atunci poate sunt explicabile unele erori. Au fost surprinse foarte bine momentele importante din perioada 1938 – 1945”, a spus Daniela Cetean. Aceasta a remarcat viețile paralele prezentate în documentar. ”Este un film care se vrea un moment de reculegere și un moment de gândire asupra a ceea ce a fost și, inclusiv, un moment în care să demitizăm o parte din trecut. S-au întâmplat lucrurile acestea și trebuie să ni le asumăm. Deși autorul fotografiilor a fost un evreu, el a surprins viața unei comunități, care a fost una preponderent românească. În fotografii apare o comunitate liniștită care își continuă existența. Viața mergea mai departe”, a spus la finalul proiecției Daniela Cetean.

Lia Borza a făcut o scurtă prezentate a comunității evreiești din Alba Iulia și a exemplificat cu ceea ce s-a întâmplat cu membri ai familiei ei care au trăit holocaustul. ”Tatăl meu a fost deportat în lagărele din Germania. Bunicii mei au murit. Bunicul, pe drumul de întoarcere. S-au întors acasă doar tatăl meu și fratele lui. Familia mamei mele a fost dusă într-un ghetou la Ilia, lângă Deva, înființat pentru evreii din zonă. În 1946, fratele mamei mele a plecat în Israel. Avea 15 ani și a stat 1 an în Cipru înainte de a reuși să ajungă. Unul din motivele foarte importante pentru care și-a lăsat familia a fost că aici nu putea învăța. A fost dat afară din școală. Era un om care dorea să învețe. Și aceasta este o trăsătură a evreilor, dorința de a învăța”, a afirmat Lia Borza. În timpul discuțiilor s-a ridicat problema lipsei de reacție a evreilor în fața a ceea ce urma să se întâmple și, din păcate, chiar s-a întâmplat. ”Nu au vrut să creadă că se poate întâmpla așa ceva. Evreii erau integrați în societatea românească. Aveau o viață aici, 300 de ani de istorie”, a spus Lia Borza.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News