Analistul economic Adrian Negrescu, despre scăderea serviciilor pentru populație: Inflația din ultimii ani a erodat veniturile reale ale familiilor. Românii sunt forțați să direcționeze o mare parte din salarii

Analistul economic Adrian Negrescu, despre scăderea serviciilor pentru populație: Inflația din ultimii ani a erodat veniturile reale ale familiilor. Românii sunt forțați să direcționeze o mare parte din salarii

Scăderea cu 2,2% a cifrei de afaceri în serviciile prestate populației, anunțată de INS, este un semnal de alarmă pentru economia României, avertizează analistul economic Adrian Negrescu.

Inflația, scumpirea serviciilor, majorările de taxe și prudența tot mai accentuată a populației au redus drastic cheltuielile pentru restaurante, hoteluri, divertisment sau îngrijire personală. În opinia analistului, încetinirea acestui motor economic poate frâna creșterea PIB-ului.

Textul integral scris de analistul economic Adrian Negrescu este următorul: 

Scăderea cifrei de afaceri în serviciile prestate populației, anunțată astăzi de INS (2,2% faţă de anul anterior) reprezintă un semnal de alarmă major. Acest sector funcționează ca un barometru extrem de sensibil al economiei reale. 

Când oamenii de rând o duc mai greu, primele tăieri de pe lista de cheltuieli se fac exact aici. Serviciile prestate populației includ restaurantele, hotelurile, saloanele de înfrumusețare, reparațiile auto, turismul și divertismentul.

Principalul vinovat pentru această situație este scăderea puterii de cumpărare. Inflația din ultimii ani a erodat semnificativ veniturile reale ale familiilor. Românii sunt forțați să direcționeze o mare parte din salarii către cheltuielile de bază, precum ratele la bănci, facturile la utilități și alimente. Astfel, bugetul alocat pentru ieșirile în oraș, vacanțe sau îngrijire personală s-a micșorat drastic.

Un alt factor decisiv este creșterea prețurilor chiar în interiorul acestor servicii. Antreprenorii au fost loviți din toate părțile. Au crescut costurile cu energia, prețurile materiilor prime s-au majorat, iar salariul minim pe economie a fost ridicat. Pentru a supraviețui, prestatorii de servicii au fost obligați să transfere aceste costuri în prețul final plătit de client. 

O cafea, o masă la restaurant sau un tuns au ajuns să coste mult mai mult decât în anii trecuți, atingând un prag psihologic pe care mulți clienți refuză să îl mai treacă.

Modificările fiscale repetate au avut și ele un cuvânt greu de spus. Creșterea TVA-ului pentru industria HoReCa, pentru sălile de fitness sau pentru evenimentele culturale a scumpit artificial aceste servicii. De asemenea, taxarea mai dură a microîntreprinderilor a forțat multe mici afaceri să își restrângă activitatea sau să treacă o parte din încasări în economia subterană.

În plu, apare și un puternic factor psihologic. Într-un climat marcat de efectele inflației, populația devine mult mai precaută. Oamenii preferă să economisească banii pentru zile negre. Ei renunță la achizițiile și serviciile care nu sunt absolut necesare. Această prudență generalizată sugrumă pur și simplu fluxul de numerar din piața serviciilor.

Este important de spus că serviciile reprezintă o componentă vitală a Produsului Intern Brut (PIB). Când acest motor încetinește, impactul se resimte în întreaga arhitectură economică a țării.

Primul efect direct este frânarea creșterii economice. Economia României s-a bazat enorm pe consum în ultimii ani. Dacă românii nu mai consumă servicii, PIB-ul nu mai crește în ritmul estimat de Guvern. Aceasta duce la o încetinire generală a economiei, fapt pe care l-am anticipat încă de acum 2 ani.

Al doilea efect major lovește bugetul de stat. O cifră de afaceri mai mică în servicii înseamnă automat mai puțini bani colectați din TVA și din impozitul pe profit sau pe venit. În condițiile în care România se luptă deja cu un deficit bugetar excesiv, aceste încasări ratate vor forța statul fie să se împrumute și mai mult, fie să inventeze noi taxe pentru a acoperi găurile.

Un alt risc uriaș este pierderea locurilor de muncă. Sectorul serviciilor, în special cel HoReCa, este unul dintre cei mai mari angajatori din economie. Când încasările scad sub pragul de rentabilitate, patronii recurg la concedieri. Falimentul micilor afaceri de cartier va crește rata șomajului și va trimite o parte din forța de muncă direct în asistență socială sau în afara granițelor.

Nu în ultimul rând, presiunea fiscală și scăderea numărului de clienți vor alimenta evaziunea fiscală. Pentru a evita falimentul, unii antreprenori vor fi tentați să nu mai emită bonuri fiscale. Munca la negru va deveni din nou o soluție de supraviețuire pentru multe afaceri mici.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI