Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Amintirile lui Mihai Eminescu din Blaj: A venit cu gândul de a-şi da examenele restante pentru a absolvi clasa III-a

Publicat

în

Amintirile lui Mihai Eminescu din Blaj: A venit cu gândul de a-şi da examenele restante pentru a absolvi clasa III-a

După moartea profesorului său preferat, Aron Pumnul, în anul 1866, Mihai Eminescu se lasă de şcoală şi porneşte de la Cernăuţi pe Drumul cel mare împărătesc spre capitala românismului – Blajul, cu gândul de a-şi da examenele restante pentru a absolvi clasa III-a.

Citește și: Mihai Eminescu data naşterii • Mihai Eminescu biografie pe scurt • Mihai Eminescu opere, cărți, poezi • Mihai Eminescu scurt referat

M eminescuBiografii lui Eminescu au cercetat această perioadă din viaţa poetului, scopul călătoriei lui Mihai Eminescu spre Blaj şi urmările acestei călătorii.

Însuşi Eminescu, în romanul autobiografic ”Geniu pustiu” povesteşte călătoria sa spre Blaj din vara anului 1866: ”Într-o zi frumoasă de vară, îmi făcui legăturica, o pusei în vârful băţului şi-o luai la picior pe drumul cel mare împărătesc. Holdele miroseau şi se coceau de arşiţa soarelui…eu îmi pusesem pălăria în vârful capului astfel încât fruntea rămânea liberă şi goală şi fluieram alene un cântec monoton, şi numai lucii şi mari picături de sudoare îmi curgeau pe frunte deasupra obrazului”.

Electrica Furnizare Discount

Drumul cel mare împărătesc, drum strategic construit de austrieci în perioada 1786-1808, pe ruta: Snyatin, Cernăuţi, Storojineţ, Vicov, Marginea, Solca, Gura Humorului, Câmpulung, Vatra Dornei, era un drum militar construit de populaţia satelor pe care le traversa şi era principala cale de comunicaţie din Bucovina. Pe acest drum va călători şi Mihai Eminescu în anul 1866.

Mihai Eminescu porneşte direct spre Blaj prin Vatra Dornei, Bistriţa, Reghin, Târgu-Mureş, Târnăveni, Mediaş, Blaj, fără a mai trece pe la Ipoteşti, unde, în acea perioadă era o mare epidemie de holeră. Numai în perioada 20 noiembrie 1865- 20 martie 1866, în Botoşani au murit de holeră 542 de persoane. Dacă Mihai Eminescu ar fi venit la Ipoteşti ar fi trebuit să stea la graniţă, în carantină, înainte de a pleca mai departe (Holera la Botoşani- Dr. C. Băcăoanu).

Citește și: 15 ianuarie 1850, ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, poetul naţional al României

Drumul său a fost destul de greu, mergând când pe jos, când luat în căruţele unor negustori, mâncând şi dormind pe unde putea: ,,Zi de vară pân-în seară am tot mers fără să stau de fel. Soarele era la apus, aerul începea a se răcori, holdele păreau că dorm din freamătul lor lung, de-a lungul drumului de ţară oamenii se-ntorceau de la lucrul câmpului, cu coasele de-a spinare, fetele cu oale şi doniţe în amândouă mâinile, boii trăgeau încet în jug şi carul scârţâia…Ascuns în maluri, dormea Murăşul, pe el trosnea de căruţe podul de luntri, pe care-l trecui şi eu”.

 La Târgu Mureş Eminescu ajunge la data de 1 iunie 1866 şi fu adăpostit de protopopul Partenie Trâmbiţaş, dormind în clopotniţa bisericii:,,M-am covrigat în clopotniţă cu dinţii clănţănind şi muiat până la piele; părul meu cel lung îmi cădea peste ochi, mânuţele mele slabe şi reci le băgam în mânecile ude. Aşa am stat toată noaptea”.

 Aici, la Târgu Mureş, la hanul ,,Calul alb”, Eminescu întâlni pe elevii Ioan Cotta din Bicaz şi Teodor Cojocaru din Corbu, care auziseră de Eminescu citindu-i poeziile apărute în ,,Familia” şi se oferiră să-l ia în căruţă până la Blaj. Porniră mai departe spre Blaj pe 5 iunie 1866. Pe drum Eminescu îşi nota, în permanenţă într-un carnet, o serie de expresii populare pe care le auzea, sau însemnări despre locurile ce le străbătea.

Citește și: Amintirile lui Mihai Eminescu din Blaj: A venit cu gândul de a-şi da examenele restante pentru a absolvi clasa III-a

 La 3 iunie 1866, Eminescu a ajuns la Târnăveni. Reputatul critic şi istoric literar, George Călinescu, în cartea “Viaţa lui Mihai Eminescu” spune: “La Dicio-Sînmartin, stând împreună cu seminariştii la masă, le-a declarat, în sfârşit, fără afectare: “Domnilor, eu sunt poet şi vreau să-mi adun material”, spre marea mirare a acestora care, cu ochii, căutau să împace purtarea drumeţului, cu hainele sale…”. Aceste cuvinte ale lui Eminescu, spuse la Târnăveni, sunt prima afirmaţie publică a dobândirii de către acesta a conştiinţei de poet.

 Ajunşi în marginea Blajului pe dealul înalt numit Hula, ei fac un popas sub un tei impunător, azi ,,Teiul lui Eminescu”, să privească panorama oraşului, de care îşi legase mari speranţe. Eminescu entuziasmat exclamă:,,Te salut din inimă, Romă mică, îţi mulţumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat s-o pot vedea!”.

Teiul maiestos de pe dealul Hula de la Blaj stă şi astăzi mărturie a trecerii poetului Mihai Eminescu prin aceste locuri încărcate de istorie.

 Eminescu vine la Blaj din dorinţa de a-şi da unele examene în particular, de a vedea locurile natale ale profesorului său preferat, Aron Pumnul, şi cu intenţia de a ajunge la Sibiu, unde fraţii mai mari învăţau la şcolile româneşti de aici. Dar poate şi glasul strămoşilor l-or fi chemat aşa cum susţine Ion Roşu în cartea sa ,,Legendă şi adevăr în biografia lui M. Eminescu”. Intenţiile lui Mihai nu se pot îndeplini, examenele nu le poate da, dar petrece patru luni la Blaj unde va căpăta o experienţă destul de amară.

La Blaj, Mihai Eminescu a găsit găzduire la Ştefan Cacoveanu aproape două luni de zile, pe Calea Otelului, la văduva Laura lui Goszi, unde mai locuiau şi Georgiu Bucşă, Teodor Toleş şi Ion Paul, viitor profesor universitar de estetică.

Vestea venirii lui Eminescu la Blaj a trecut imediat din gură în gură: ,,E aici Eminescu!”. Acest lucru dovedeşte că Mihai Eminescu era bine cunoscut de către studenţii de aici, datorită publicării primelor sale poezii în revista ,,Familia”.

Citește și: Rugăciunea neștiută a lui Mihai Eminescu, care l-a impresionat și pe Papă. Versurile au fost recitate în limba română, la Vatican

 Ştefan Cacoveanu va scrie mai târziu în amintirile sale:,,A doua zi după sosirea lui la Blaj, în studenţime fierbea vestea şi pe buzele tuturor sunau cuvintele: e aici Eminescu! e aici Eminescu! Aceasta fu în 1866, prin luna mai, pe la sfârşit. Doritor de a-l cunoaşte, am ieşit în piaţa dinaintea gimnaziului, locul de întâlnire al studenţilor. Aici i-am făcut cunoştinţa. Eminescu a stat la mine din 1866, de la sfârşitul lui mai, până către 15 iulie al aceluiaşi an”.

 Aceşti studenţi de la Blaj auziseră de Eminescu din paginile revistei Familia, unde publicase o serie din primele poezii, trimise de la Cernăuţi pentru publicare: Din străinătate (17/2 iulie 1866), La Bucovina (14/26 august 1866), Speranţa (11/23 septembrie 1866) şi traducerea nuvelei Lanţul de aur de Onkel Adam.

 Mihai Eminescu venise la Blaj cu gândul de a-şi da examenele restante pentru a putea trece clasa III-a de gimnaziu. Cacoveanu şi alţi elevi şi-l amintesc că umbla cu nişte cărţi şi că ar fi încercat, în septembrie, să dea examen la limba elenă. Profesorul de elină, Alimpiu Blajan, îl încuie într-o sală de clasă ca să-şi facă tema scrisă şi când veni, după o oră, găsi pe Eminescu cu foaia goală şi cu ochii în lacrimi. Eminescu renunţă la examene şi se hotărî să plece din Blaj.

Pe 15 iulie, Ştefan Cacoveanu plecă din Blaj şi a vrut să-l ia şi pe Eminescu la el acasă, în satul Cacova. Cum Eminescu nu a vrut să-l însoţească la ţară, rămâne la Blaj şi este găzduit într-o odăiţă a seminarului teologic, împreună cu Iacob Onea, Ion Gorun şi G. Dragoş, credenţier la masa profesorilor. Acesta îi oferea şi lui Eminescu să mănânce ce rămânea de la masa teologilor. Obişnuia să meargă la piaţă şi să ia diferite fructe cu care îşi astâmpăra foamea:,, îşi umplea căciula cu poame şi apoi mâncând sta de o parte râzând de ştrengăriile studenţilor de prin piaţă, fără a lua însă parte la ele vreodată”.

 Eminescu mergea, împreună cu alţi elevi, la scăldat în Târnava, unde ,, punea în mirare pe toţi cu manevrele ce făcea înot, corlindu-se ca aici şi ieşind de sub apă târziu unde nici nu-ţi aduceai aminte. Şi în Blaj eram tineri buni înotători, dar cu Eminescu nici unul nu putea ţine”.

Citește și: 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

 Se împrieteneşte cu Nicolae Mihu, care aducea apă orăşenilor cu o saca trasă de un măgar. Acest Mihu, poreclit Chenderi, ştia multe poveşti, basme şi snoave, ce le spunea elevilor seara în dormitor până ce aceştia adormeau cu toţii. Lui Eminescu îi plăcea să stea de vorbă cu acest om simplu, care ştia atâtea poveşti, izvorâte din viaţa oamenilor simpli.

Ştefan Cacoveanu şi-l aminteşte pe Eminescu recitând versuri de Bolintineanu şi Vasile Alecsandri şi culegând folclor. El spune că Eminescu era un tânăr înzestrat, cu o vastă cultură datorită lecturilor sale bogate, peste nivelul colegilor de generaţie, pasionat de literatură şi istorie, modest şi discret, atent la aspectul popular al limbii:,, Nu bea, nu fuma, nu juca cărţi, era ca o fată mare. Când se încingea însă câte o discuţie, şi aceasta nu era rar, lua parte cu plăcere; dar adesea era de altă părere, pe care şi-o apăra vorbind cu o siguranţă, parcă ar fi citit din carte. Se vedea că ieşise din biblioteca Pumnului, unde studia în bună voie, după placul inimii, fără a fi conturbat de cineva. Când voia cineva să-i impună păreri contrare dânsului, jumătate cu durere, jumătate cu tristeţe repeta mereu: «lasă-mă frate, lasă-mă în pace»!”

 Eminescu s-a impus blăjenilor prin frumuseţe şi distincţie fizică, cât şi prin graiul limpede şi frumos pe care-l folosea.

 Toată perioada cât a stat la Blaj, Mihai Eminescu a cules necontenit folclor din zonă şi chiar achiziţiona de la studenţi caiete cu culegeri folclorice:,, Faptul era că el studia limba populară necontenit. De aveai vreo colecţiune de poezii populare în manuscris, nu te lăsa până nu i-o dădeai, şi se aflau la mulţi astfel de colecţiuni” (Ştefan Cacoveanu- Eminescu la Bucureşti în anul 1869/69, Luceafărul IV, 1905).

Citește și: Reformele lui Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859

 Pe 27-28 august 1866 s-a ţinut la Alba Iulia adunarea generală a Asociaţiei Astra, unde este văzut şi Eminescu participând şi ascultând dezbaterile. Seara s-a culcat pe o rogojină într-o crâşmă.

 În timpul şederii lui Eminescu la Blaj, acesta a avut doi prieteni buni: Filimon Ilea şi Gregoriu Dragoşiu. Lor le-a dedicat Eminescu câte o poezie ca o dovadă de prietenie. Astfel, lui Filimon Ilea, Eminescu i-a dedicat poezia Amicului F[ilimon)] I[lea], poezie scrisă în toamna anului 1866, la puţină vreme de la părăsirea Blajului.

Fără nicio speranţă de a-şi mai da examenele, răzbit de foame şi de mizerie şi în lipsa banilor de acasă, Eminescu părăseşte în octombrie Blajul şi merge la Sibiu, unde a fost prezentat lui N. Denesușianu. De aici a trecut munţii şi a ajuns la Bucureşti.

 La Blaj toate locurile legate de memoria lui Mihai Eminescu sunt marcate cu plăci memoriale. Pe clădirea fostului seminar sunt montate două plăci de marmură pe care este scris cu litere mari:,,Aici a fost găzduit ca elev marele poet Mihail Eminescu în anul 1866, când a venit în Transilvania, mânat de dorul de a cunoaşte această parte a ţării şi a vedea Blajul, vechea cetate a culturii româneşti”. Clădirea, cu faţada în stil gotic se află în partea de nord-vest a parcului central al oraşului, loc în care, la 1848, s-a ţinut Marea Adunare Naţională de la Blaj.

Citește și: Unirea cea mică de la 1859, un prim pas spre Marea Unire de la 1918

 Mergând astăzi la Blaj putem vedea o serie de edificii culturale, admirate şi de Mihai Eminescu în 1866.

 Castelul Mitropolitan-monument istoric, construit de Georgiu Bagdi in 1535. A aparţinut şi lui Mihail Apafi al II-lea, ultimul principe al Transilvaniei. În anul 1737 devine sediu al Episcopiei greco-catolice, mai apoi al Mitropoliei (1853).

 Catedrala Sfânta Treime-monument istoric şi simbol al renaşterii naţionale, construită intre 1741 – 1749 şi sfinţită în 1756. Este cel dintâi edificiu baroc din mediul românesc, avându-l ca arhitect pe Ioan Martinelli. A fost construită prin grija lui Inocenţiu Micu-Clain, unde a fost mutată episcopia de la Făgăraş. Este mărită în 1837, fiind prevăzută cu două turnuri pe faţadă.

 Mănăstirea Buna Vestire-monument istoric. In această clădire au funcţionat un timp mănăstirea Buna Vestire, tipografia cu atelierul xilografilor şi Seminarul călugărilor. In prezent adăposteşte Biblioteca documentară

T. Cipariu şi Biblioteca Orăşenească.

 Câmpia Libertăţii, loc sfânt al poporului român unde s-au desfăşurat cele două Adunări Naţionale din mai şi septembrie 1848. De-a lungul timpului, aici au fost ridicate diferite monumente. In prezent se afla un ansamblu sculptural – monumental, format din monumentul central Gloria şi din 24 de busturi ce înfăţişează fruntaşi ai revoluţiei paşoptiste şi ai culturii româneşti. Dintre realizatorii acestor lucrări de artă putem enumera pe: Ion Vlasiu, Ion Irimescu, Ion Jalea, Marius Butunoiu etc.

Citește și: 24 ianuarie: Mica Unire şi ziua lui Badea Cârţan, un dac coborât de pe Columnă, zi cu dublă semnificație

 Bisericuţa Grecilor-monument istoric. In cimitirul ei, adevărat panteon al Blajului, odihnesc: T. Cipariu, mitropolitul Al. Sterca Suluţiu, I. M. Moldovan, Axente Sever, Şt. Manciulea etc.

 Pe Dealul Hula, de unde Eminescu a admirat oraşul Blaj, se află un tei, monument al naturii, cu o placă memorială pe care este inscripţia: ,,Lângă acest tei s-a oprit Mihai Eminescu în 1866 şi a salutat cu entuziasm Blajul pe care demult dorea să-l vadă”. La cca. 800 m se află Crucea lui Avram Iancu pe Dealul Crucii, de unde, revoluţionarii de la 1848 supravegheau Câmpia Libertăţii.

 Uliţa pe unde Eminescu a intrat în Blaj poartă numele poetului. Pe aceeaşi stradă se află o fântână pe care localnicii o numesc ,,Fântâna lui Eminescu”.

Sursa luceafarul.net

Bibliografie:

  1. George Călinescu, Viaţa lui Mihai Eminescu, Editura Junimea, Iaşi 1977.
  2. Ştefan Cacoveanu, Amintiri despre Eminescu, Editura Dacia, Cluj-Napoca 2000.
  3. Gellu Dorian, Emil Iordache, Paşii Poetului, Editura Timpul, Iaşi 2000.
Publicitate

Opinii - Comentarii

Pensii 2022 : Toate modificările care afectează pensiile din 1 ianuarie 2022

Publicat

în

Pensii 2022: Majorare pensii ianuarie 2022 • punctul de pensie • ajutorul pentru pensionari • impozitarea pensiilor • pensii militare 2022

Pensiile din România vor fi afectate începând cu 1 ianuarie 2022.  Punctul de pensie crește, pensionarii cu venituri mai mici de 1600 de lei vor primi ajutor în prima lună a anului, pensionarii cu pensia mai mare de 4000 vor plăti contribuția de sănătate, iar pensiile militare vor fi majorate. De asemenea partidele de la Guvernământ au agreat o nouă formulă de calcul a pensiilor.

Punctul de PENSIE crește de la 1 ianuarie 2022

Guvernul a adoptat bugetul asigurărilor sociale, care asigură și creșterea punctului de pensie cu 10% începând cu data de 1 ianuarie 2022.

Electrica Furnizare Discount

Începând cu 1 ianuarie 2022 valoarea punctului de pensie creşte de la 1.442 lei, cât este în prezent, la 1.586 lei.

Citește și : Punctul de PENSIE crește de la 1 ianuarie 2022. Bugetul asigurărilor sociale, adoptat de către Guvern

Pensionarii cu venituri mai mici de 1.600 de lei vor primi în ianuarie 2.200 de lei

Atenţie, însă, ajutorul va fi diferit în funcţie de pensie. Suma ce reprezintă pensia împreună cu ajutorul acordat nu poate depăşi 2.200 de lei.

Un pensionar cu 1.600 de lei pensie va primii 600 de lei, iar un senior cu o pensie de 1.000 de lei va primi un ajutor 1.200 de lei.

Potrivit ministrului Muncii, este vorba de 2,5 milioane de români care vor încasa acest sprijin în luna ianuarie.

Citește și: Pensionarii cu venituri mai mici de 1.600 de lei vor primi în ianuarie 2.200 de lei.

Pensionarii cu PENSII mai mari de 4000 de lei vor plăti contribuții de sănătate

Pensionarii cu venituri din pensii care depăşesc 4.000 de lei vor plăti contribuţii de sănătate pentru partea ce depăşeşte suma de 4.000 de lei.

Contribuți este pentru fiecare drept de pensie, potrivit unui proiect publicat de Ministerul Finanţelor.

Citește și : Pensionarii cu PENSII mai mari de 4000 de lei vor plăti contribuții de sănătate

Soţul supravieţuitor să primească un ajutor de 25 % din pensia celui decedat

Dacă durata căsătoriei a fost mai mare de 10 ani, soţul supravieţuitor care nu optează la pensie de urmaş, poate beneficia, pe lângă pensia proprie, de un ajutor lunar de 25% din pensia soţului decedat

Conform proiectului de act normativ, soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare.

Citește și : Noua Lege a pensiilor: Cum poate soţul supravieţuitor să primească un ajutor de 25 % din pensia celui decedat

PENSIILE MILITARE sub 2500 de lei: MAJORARE DE 10% din anul 2022

Pensiile militarilor sub 2.500 de lei vor creşte cu 10% de anul viitor.

Despre impactul bugetar al acestei majorări, ministrul a spus că este suportabil, chiar dacă este o sumă considerabilă.

Citește și : PENSIILE MILITARE sub 2500 de lei: MAJORARE DE 10% din anul 2022

Noua FORMULĂ de CALCUL a PENSIILOR, majorate de la 1 ianuarie 2022. Ce se întâmplă cu PENSIILE peste 4.000 de lei

Noua formulă de calcul a pensiilor, de la 1 ianuarie 2022 agreată de partidele de la Guvernare. De la 1 ianuarie punctul de pensie crește la 1586 lei.

O persoană care avea 4000 lei brut pensie (2,77 puncte de pensie) primea net 3800 lei (impozit 10% pe ce depășește 2000 de lei).

Citește și : Noua FORMULĂ de CALCUL a PENSIILOR, majorate de la 1 ianuarie 2022. Ce se întâmplă cu PENSIILE peste 4.000 de lei

La suma care depășește 4.000 de lei se va reține CASS de 10%. 393*10% = 39,3 lei CASS

Suma rămasă va fi de 4353,7 lei. La această sumă se va plăti un impozit pe venit de 235 lei. (10% din ce depășeste 2.000 de lei).

Astfel, suma netă rămasă pensionarului va fi de 4118,7 lei net. Prin urmare, pensionarul va primi net cu 318,7 lei mai mult decât primea în decembrie.

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

20 ianuarie 1808: S-a născut Andrei Şaguna, mitropolitul fără egal al Ardealului. Viaţa sfântului ierarh

Publicat

în

20 ianuarie 1808: S-a născut Andrei Şaguna, mitropolitul fără egal al Ardealului. Viaţa sfântului ierarh

Sfântul Ierarh Andrei Şaguna a fost un mitropolit al Transilvaniei între anii 1864-1873, rămas în istorie ca vajnic apărător al drepturilor ortodocşilor şi românilor din Ardeal.Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 21 iulie 2011. Prăznuirea lui se face la 30 noiembrie.

Andrei Şaguna s-a născut la 20 ianuarie 1808, la Mișcolț (Miskolc, în nordul Ungariei), din părinți aromâni, originari din Grabova, lângă Moscopole, în Balcani. Naum Șaguna, tatăl lui Andrei Șaguna, a trecut în 1814 la catolicism, rit în care și-a botezat copiii, printre care și pe Anastasie (numele de botez al lui Andrei Șaguna). În 1816, Anastasie a început școala la Mișcolț, iar în 1826 a terminat gimnaziul catolic la călugării piariști din Pesta.

La 29 decembrie 1826 Anastasie a trecut la ortodoxie. Între 1826-1829 a urmat cursuri de filozofie și drept la Universitatea din Buda. În 1829 a plecat la Vârșeț unde a urmat teologia.

Electrica Furnizare Discount

La 24 octombrie 1833 Anastasie Șaguna s-a călugărit, luând numele Andrei. A fost hirotonit ierodiacon la 2 februarie 1834. Atunci a spus el celebrele cuvinte: „Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn vreau să-i trezesc și cu voia către tot ce e adevărat, plăcut și drept să-i îndrumez”.

A devenit apoi profesor la Seminarul teologic din Carloviț (Karlowitz, în Voivodina, Serbia) și secretar al „Consistoriului arhidiecezan” de acolo (din 1834). La 29 iunie 1837 a devenit ieromonah, protosinghel, „asesor” (consilier) mitropolitan și „administrator” (locțiitor) de egumen la mănăstirile sârbești Iazac (din 1838) și Beșenovo (din 1841). A fost arhimandrit și egumen la mănăstirile Hopovo (1842) și Covil (1845). După anul 1842 a funcționat un timp ca profesor în secția română a Seminarului teologic din Vârșeț și „asesor” al Consistoriului de acolo.

Andrei Șaguna a fost numit vicar general al Episcopiei Ardealului, cu sediul la Sibiuș (15/27 iunie 1846), iar la 2 decembrie 1847 a fost ales episcop (recunoscut la 5 februarie 1848 și hirotonit la 18/30 aprilie 1848).

La 12/24 decembrie 1864 Andrei Șaguna a devenit arhiepiscop și mitropolit al reînființatei Mitropolii a Transilvaniei, cu reședința la Sibiu.

În timpul revoluției de la 1848, Andrei Șaguna s-a aflat printre fruntașii mișcării naționale românești din Transilvania. Astfel, La 3/15 mai 1848 a prezidat (împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni) Marea Adunare de la Blaj. În fruntea unei delegații, a dus petiția adoptată la acea adunare împăratului Franz Josef, la Viena. La 16/28 decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu, de unde a trimis o nouă petiție împăratului. Ideea unității românilor este conținută în „Memoriul națiunii române din Marele Principat al Ardealului, din Banat, din părțile vecine ale Ungariei și din Bucovina”, prezentat tot împăratului Franz Josef.

Angajamentul luat de Andrei Șaguna în 1834 („Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn vreau să-i trezesc… ”) a început să prindă viață. La 27 august 1850 s-a înființat la Sibiu Tipografia eparhială, întemeiată din banii proprii ai lui Șaguna. Aici s-au tipărit abecedare, cărți și povestiri biblice, toate în limba română. La 1 ianuarie 1853 apare Telegraful Român, singurul ziar din România cu apariție neîntreruptă până astăzi. Începând cu anul 1855, Andrei Șaguna reorganizează învățământul teologic din Sibiu sub forma unui Institut de teologie și pedagogie (cunoscut în epocă și ca „Seminarul Andreian”).

Activitatea politică a lui Andrei Șaguna a continuat și după revoluția de la 1848. Astfel, în 1860 el a devenit membru în Senatul imperial din Viena, iar între 1863-1865 a fost deputat în Dieta Transilvaniei, copreședinte al Conferinței naționale-politice a românilor de la Sibiu (1861) și al Congresului național al românilor de la Alba lulia (1863). După crearea statului dualist austro-ungar (1867), Andrei Șaguna a fost mentorul „activismului” în viața politică a românilor transilvăneni. Îndrumător și sprijinitor al preoțimii și al credincioșilor, ctitor al bisericii din Gușterița, de lângă Sibiuș, el a fost și membru de onoare al Academiei Române (din 1871) și președinte de onoare al Societății „Transilvania” din București.

Pe tărâm cultural, Andrei Șaguna a organizat învățământul elementar și mediu ortodox românesc din Transilvania, punându-l sub îndrumarea Bisericii. Astfel, conform celor stabilite de el, preoții-parohi erau directori ai „școlii poporale” din parohia lor, protopopii erau inspectori ai școlilor din „tractul” lor, iar episcopul (sau arhiepiscopul) era inspector suprem al școlilor din întreaga eparhie, principii înscrise și în Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania. La sfârșitul păstoririi sale, în Arhiepiscopia Sibiului existau aproape 800 de „școli poporale”, un liceu cu 8 clase la Brașov (înființat în 1850), o școală reală-comercială (înființată în 1869) la Brașov și un gimnaziu cu 4 clase la Brad (înființat în 1868). La îndemnul lui, s-au scris peste 25 de manuale școlare (de către Sava Popovici Barcianu, Ioan Popescu, Zaharia Boiu etc.). La Sibiu, cursurile de teologie au fost modificate de la 6 luni la un an , iar în 1953 a fost înființat un Institut teologic-pedagogic, cu două secții: teologică (având doi, apoi trei ani de studii) și pedagogică (tot cu doi, apoi trei ani de studii). Andrei Șaguna a cumpărat câteva case pentru nevoile școlii și internatului, iar pentru studenții teologi și preoți a tipărit o serie de manuale didactice (scrise de el însuși sau de profesorii Institutului) și a trimis numeroși tineri la studii de specializare la Universitățile din Austria și Germania, cu burse oferite din fondurile și fundațiile create de el. Andrei Șaguna a avut un rol însemnat în întemeierea și organizarea Asociației transilvane pentru literatura română și cultura poporului român (ASTRA. care există și azi), fiind primul ei președinte (1861-1866). Tot el a înființat ziarul Telegraful Român (1853), cel mai vechi ziar din România cu apariție neîntreruptă până astăzi.

Ca ierarh, Andrei Șaguna a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei prin numeroase memorii înaintate Curții din Viena, patriarhului ortodox sârb și Congresului național-bisericesc sârb din Carloviț, prin sinoadele eparhiale formate din clerici și mireni – convocate la Sibiu în 1850, 1860 și 1864. După reînființarea Mitropoliei Transilvaniei (1864), cu două eparhii sufragane la Arad și Caransebeș, el a convocat un Congres național bisericesc al românilor ortodocși din întreaga Mitropolie, la Sibiu (septembrie – octombrie 1868), care a aprobat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania (statut aprobat de autoritatea de stat la 28 mai 1869), după care s-a condus Biserica transilvăneană până în 1925. Principiile fundamentale ale acestui statut – autonomia față de stat, sinodalitatea și participarea laicilor (2/3) alături de cler (1/3) la conducerea treburilor bisericești – au stat la baza Statutului de organizare a întregii Biserici Ortodoxe Române din 1925, precum și a celui din 1948.[2]

„Andrei Șaguna a fost un dangăt de clopot care a trezit din amorțire conștiințe și destine, a redat speranțe și vigoare, a pus plugul în brazdă și a desțelenit ceea ce amenința să devină pârloagă”.

Andrei Șaguna a trecut la Domnul în anul 1873 (28 iunie), la Sibiu. Prin testament, el și-a lăsat toată averea Mitropoliei Transilvaniei, „spre scopuri bisericești, școlare și filantropice”.

Sursa: ro.orthodoxwiki.org

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

MESAJE de SFANTUL IOAN 2022. Urări, sms-uri şi felicitări de „La mulţi ani” pentru cei care își sărbătoresc onomastica de Sfântul Ioan Botezătorul

Publicat

în

Mesaje de Sfantul Ioan Botezătorul 2022 • Urări de Sfântul Ioan 2022 • Felicitări prin SMS de Sf. Ioan de „La mulţi ani” pentru Ioan, Ion, Ioana, Ionuţ şi pentru toţi cei care îşi sărbătoresc onomastica

Creştinii prăznuiesc în fiecare an, în data de 7  ianuarie, soborul Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare considerată una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creştin. De altfel, biserica a închinat lui Ioan şase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), naşterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima si a doua aflare a capului lui (24 februarie) si a treia aflare a capului sau (25 mai).

Mesaje de bine şi urări cu „La mulţi ani” cu ocazia soborului Sfântului Ioan Botezătorul

Este ziua ta, Ioana, un nume la fel de pur şi gingaş ca tine! La mulţi ani!

Felicitări, dragul meu Ioan, cu ocazia acestei zile. Îţi urez să fii mereu sănătos şi plin de voie bună. La mulţi ani!

Electrica Furnizare Discount

Citește și: Mesaje de Anul Nou 2022. Urari de Anul Nou 2022. Felicitari de Anul nou 2022. Mesaje de Revelion 2021-2022. SMS de Anul Nou 2022

Fie ca Sfântul Ioan să îţi călăuzească paşii spre fericire şi împliniri. La mulţi ani!

Cu ocazia zilei tale de nume, îţi doresc să ai parte de toata bunătatea vieţii, de fericire şi de împliniri.

Fie ca toate împlinirile frumoase, sănătatea şi spiritul acestei zile să te însoţească pretutindeni. Îţi doresc o zi de Sf. Ioan cât mai frumoasă!

Îl sărbătorim pe Sfântul Ioan şi te sărbătorim pe tine. Îmi doresc să fii mereu aşa, blând, bun şi drăguţ cu toţi cei din jurul tău. Eşti un prieten de nădejde şi un adevărat om. Iartă, iubeşte şi trăieşte frumos cu cei din jurul tău.

Un ocean de sănătate, Un munte de noroc, Un camion cu bani, Si un sincer: La mulţi ani, Ioane!

Azi, de ziua numelui, iţi urez şi eu să fii iubit(a) şi să ai parte de tot ce îţi doreşti. La mulţi ani!

Citește și:  Nume care se sărbătoresc de Sfântul Ioan Botezătorul

Mesaje haioase de  Sfântul Ioan – Texte cu urări amuzante!

O viaţă cât mai lungă şi frumoasa şi să n-ai soarta lu’ Ceauşescu’ deşi te cheamă Ion, ca pe Iliescu

La mulţi ani dragă Ioane şi mult noroc în viaţa ta şi să ai atâta fericire câtă plictiseală au babele de pe strada ta

Ti-as ura împlinirea tuturor dorinţelor, dar mi-e teama că dacă se adevereşte, la anul nu o să mai am ce să-ţi doresc

Sa trăieşti 100 de ani ca în Rai şi să te bucuri de soare ca Bianca si Cristea-n Dubai!

La mulţi ani şi îţi doresc ca în viaţă toate necazurile să le învingi, se aude prin vecini că vrei sa te angajezi la pompieri pentru că bei de stingi

– Deşi nu ai multe clase Ioane, tu ai a vieţii scoală, iar cine nu te ştie pe tine, e clar, nu are cultură generala!

E 7 ianuarie şi nu este o iarnă prea grea, dar totuşi o să stau în casa Ioane şi o sa beau în cinstea ta!

Hai noroc şi voie buna, să petrecem împreuna, c-astăzi este o zi mare, şi-i motiv de sărbătoare. La mulţi ani!

Citește și: De ce se întorc apele râului Iordan în fiecare an în ziua de Bobotează. Explicația biblică și ștințiifică care determină întoarcerea cursului râului Iordan

La mulţi ani, să ai o sănătate beton, să ai o zi bună şi să n-ai noroc de ghinion!

 Sănătate, frumuseţe, vise, adevăr, încredere, iubire. De aceste lucruri să ai parte de ziua ta şi în zilele ce vor urma! La Mulţi Ani de Sfântul Ioan!

 Fie ca darul iubirii, al fericirii, al împlinirii să fie ale tale începând de astăzi, de ziua ta! La mulţi ani, Ioana!

Fie ca aceasta zi de Sfântul Ioan să te duca pe culmi şi mai înalte de succes şi prosperitate. Să ai o zi frumoasa! La mulţi ani!

De ziua numelui tău, îţi doresc tot binele din lume, noroc, fericire şi sănătate, de toate să ai parte! La mulţi ani, Ioane!

Un cer albastru fără nori, În calea ta să fie, Sa ai în viaţa numai flori, Noroc şi bucurie! La mulţi ani de Sfântul Ioan!

Înlătura tot ce e rău, lasă-l pe Sfântul Ioan să deschidă un capitol fericit din viaţa ta! La mulţi ani cu sănătate, Ioane!

Sa aveţi parte de un an minunat, de zile frumoase si fericire cât cuprinde. La mulţi ani tuturor Ionilor şi Ioanelor!

La mulţi ani de ziua numelui vostru! Numai bucurii, fericire şi zile îmbelşugate!

E o zi când sufletul învinge orice urmă de tristeţe, când tot ce a fost greu ţi se pare uşor. La Mulţi Ani!

E Sfântul Ion, au trecut sărbătorile şi am uitat de sarmale, La Multi Ani Ioana şi sper să se spargă conducta fericirii pe strada vieţii tale

Mesaje cu la MULŢI ANI de Sfântul Ioan (Ion)

La mulţi ani, plini de fericire şi de împliniri! Să te pupe norocul şi să ai numai zâmbete şi soare în calea ta!

Mă bucur că exişti în viaţa mea şi mă bucur ca Sfântul Ion, al cărui nume îl porţi, mi te-a dăruit pentru a mă bucura de prietenia ta sincera şi necondiţionată.

Ne gândim cu toţii la tine şi pentru ca astăzi este o zi specială îţi uram un sincer „La mulţi ani”!

O prietenie sincera, înseamnă întotdeauna o legătura între oamenii cu aceleaşi principii, aceleaşi idealuri, aceleaşi bucurii, aceleaşi lacrimi. O prietenie sinceră este o binecuvântare pentru fiecare din noi, iar prietenia mea cu tine, este o prietenie sinceră, ca un talisman aducător de noroc.

Citește și: MESAJE de CRACIUN. Texte frumoase cu URARI şi FELICITARI de Sărbători pe care le puteţi trimite prin SMS de Crăciun celor dragi

Să-ţi dea Domnul sănătate, judecata înţeleaptă, viaţă lunga pământească, ce doreşti să se împlinească!

Sfântul căruia îi porţi numele să te ocrotească în fiecare zi. La mulţi ani cu împliniri şi momente frumoase în viitor!

Un cer albastru fără nori, În calea ta să fie, Să ai în viaţa numai flori, Noroc şi bucurie! La Mulţi Ani!

Un zâmbet are puterea de a îndrepta totul şi de a umple totul de lumina. Sper sa ai parte de cât mai multe zâmbete în viaţă…La Mulţi Ani!

E o zi când sufletul învinge orice urmă de tristeţe, când tot ce a fost greu ţi se pare uşor. La Mulţi Ani, Ioane!

Îl sărbătorim pe Sfântul Ion şi te sărbătorim pe tine. Îmi doresc să fii mereu blând, bun şi drăguţ cu toţi cei din jurul tău. Eşti un prieten de nădejde şi un adevărat om. Iartă, iubeşte şi trăieşte frumos cu cei din jurul tău.

Fie ca Sfântul Ion să îţi călăuzească paşii spre fericire şi împliniri. La mulţi ani!

– Fie ca toate împlinirile frumoase, sănătatea şi spiritul acestei zile să vă însoţească pretutindeni. Vă doresc o zi de Sf. Ion cât mai frumoasa! La mulţi ani!

La mulți ani Ion, Ioana, Ionuț, Ionela!

-Este ziua ta, Ioana, un nume la fel de pur şi gingaş ca tine! La mulţi ani!Felicitări, dragul meu Ioan, cu ocazia acestei zile. Îţi urez să fii mereu sănătos şi plin de voie bună. La mulţi ani!

-Fie ca Sfântul Ioan să îţi călăuzească paşii spre fericire şi împliniri. La mulţi ani Ionuț!

-Fie ca Sfântul Ioan să îţi călăuzească paşii spre fericire şi împliniri. La mulţi ani Ionela!

-Un ocean de sănătate, Un munte de noroc, Un camion cu bani, şi un sincer: La mulţi ani, Ioane!

Citește și: Mesaje de Sfântul Vasile. URARI şi FELICITARI de Sf Vasile pe care le poți trimite prin SMS de Sfântul Vasile celor care îşi sărbătoresc ziua numelui

-E 7 ianuarie şi nu este o iarnă prea grea, dar totuşi o să stau în casă Ioane şi o să beau în cinstea ta!

-E Sfântul Ioan, au trecut sărbătorile şi am uitat de sarmale, La Mulţi Ani Ioana şi sper să se spargă conducta fericirii pe strada vieţii tale!

-Un ocean de sănătate, Un munte de noroc, Un camion cu bani, Și un sincer: La mulţi ani, Ioane!

-La mulţi ani dragă Ioane şi mult noroc în viaţa ta şi să ai atâta fericire câtă plictiseală au babele de pe strada ta!

-Fie ca darul iubirii, al fericirii, al împlinirii să fie ale tale începând de astăzi, de ziua ta! La mulţi ani, Ioana!

-Înlătura tot ce e rău, lasă-l pe Sfântul Ioan să deschidă un capitol fericit din viaţa ta! La mulţi ani cu sănătate, Ioane!

-Să aveţi parte de un an minunat, de zile frumoase si fericire cât cuprinde. La mulţi ani tuturor Ionilor şi Ioanelor!

Mesaje de Sfântul Ioan haioase. Texte amuzant pentru cei care își sărbătoresc onomastica

Astăzi, 7 ianuarie, îl sărbătorim pe Sfântul Ioan Botezătorul şi pe toţi cei care poartă numele de Ion, Ioana sau nume derivate din acestea. E o zi specială, iar pentru cei care  vor să se amuze împreună cu prietenii lor mai hâtrii şi vor să le trimită sms-uri cu urări şi felicitări haioase pentru ziua lor de nume, prezentăm mai jos câteva idei de astfel de mesaje amuzante.

Frunză verde de mărar, iaca-ţi vine ziua iar! Din inima toată eu îţi mai urez odată, să ai pace şi noroc şi vin bun în poloboc, să ai pere, mere, să ai poamă-n frigidere, sănătate, şi virtute… să trăieşti cât bradu-n munte. Tot în anul care vine să ai vilă cu piscină şi pe Udrea de vecină iar pe Inna şofer la maşină! MULŢI MULŢI ANI! Fie-ţi verde dolarul şi de whisky plin paharul, toate să îţi reuşească, să te doară drept în bască… şi încă o dată la mulţi ani şi Ion să ne trăiască!!!

Citește și: Mesaje de Paște • Urări de Paște • Felicitări de Paște • SMS de Paște

 E 7 ianuarie şi nu este o iarnă prea grea, dar totuşi o să stau în casă Ioane şi o să beau în cinstea ta!

 Hai noroc şi voie bună, Să petrecem împreună, C-astăzi este o zi mare, Şi-i motiv de sărbătoare. La mulţi ani!

 Un ocean de sănătate, Un munte cu aur de la Roşia Montană, Un camion cu bani, Şi un sincer: La mulţi ani Ioane!

 O viaţă cât mai lungă şi frumoasă şi să n-ai soarta lu’ Ceauşescu’ deşi te cheamă Ion, ca pe Iliescu!

 La mulţi ani dragă Ioane şi mult noroc în viaţa ta! Să ai atâta fericire câtă plictiseală au babele de pe strada ta!!

Un cer albastru fără nori, În calea ta să fie, Să ai în viaţă numai flori, Noroc si bucurie! Te pup pe pălărie!

Să trăieşti 100 de ani şi încă o viaţă, la mulţi ani de ziua ta şi să petrecem şi să bem până dimineaţă!!!

 Ţi-aş ura împlinirea tuturor dorinţelor, dar mi-e teamă că dacă se adevereşte, la anul nu o să mai am ce să-ţi doresc! La mulţi ani de Sfântul Ion!

Citește și: Mesaje de 8 Martie. FELICITARI de 8 martie. URARI de 8 martie. SMS de 8 martie

 Să trăieşti 100 de ani ca în Rai şi să te bucuri de soare ca Bianca şi Cristea-n Dubai!

 La mulţi ani şi îţi doresc ca în viaţă toate necazurile să le învingi, se aude prin vecini că vrei să te angajezi la pompieri pentru că bei de stângi! La mulţi ani, Ioane!

 La Mulţi Ani Ioane, să ai un an plin de reuşite şi pentru că eşti căsătorit, îţi doresc ca anul ăsta să te ferească de ispite!

 La mulţi ani dragă Ioane şi mult noroc în viaţa ta! Să ai atâta fericire câtă plictiseală au moşii de pe strada ta!

 De ziua ta, comori şi bani nu am găsit, dar aş vrea ca să te felicit! La Mulţi Ani, La Mulţi Bani, să stimezi, şi să fii stimată, să iubeşti, şi să fii iubita, să doreşti, şi să fii dorită, să aştepţi, şi mereu vei fi aşteptată!!!

Mesaje de SFÂNTUL Ion pentru cei ce au iubiţi/iubite cu numele de Ion, Ioana, sau derivate din acestea

 De onomastica ta, îţi pot spune că: 10% te vreau, 20% mă gândesc la tine, 30% îmi amintesc de tine, 40% te respect, 50% îmi lipseşti, 60% am nevoie de tine, 70% te plac, 80% mă înnebuneşti, 90% te ador, 100% te iubesc !

 Ţi-am pregătit un pupic pe botic, un sărut într-un papuc, iubirea în inimioară şi dragostea sub plăpumioară. Te iubesc mult.

Citește și: Mesaje de Sfântul Gheorghe. Felicitări de Sfântul Gheorghe. Urări de Sfântul Gheorghe care pot fi transmise prin SMS de Sf Gheroghe

 Dragă Ioana, tu eşti chiriaşa inimii mele, mereu în urmă cu chiria, dar imposibil de evacuat.

 În grădina lui Ion, toate Ioanele dorm, numa una n-are somn şi zboară din pom în pom, dă-i de toate, dă-i şi bani… să trăiască, La mulţi ani!

 Ioane, Ioane, te vreau “la butoane”, 4 nopţi şi 4 zile, până scoţi … “untul” din mine! Azi e ziua ta bătrâne, La mulţi ani, te aştept la mine!

 Ioane, te iubesc mai mult decât pe oricine, dar nu te iubesc mai mult decât mă iubesc pe mine.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare