// ViewContent // Track key page views (ex: product page, landing page or article) fbq('track', 'ViewContent'); // Search // Track searches on your website (ex. product searches) fbq('track', 'Search');

Unirea cea mică de la 1859, un prim pas spre Marea Unire de la 1918

Mica Unire sau Unirea cea mică de la 1859 şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza au pus bazele României moderne şi au constituit un prim pas pentru Marea Unire de la 1918.

Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

La 1 ianuarie 1848, domnitorul muntean Gheorghe Bibescu face primul pas spre unirea Principatelor, desființând Vama din Focșani, care era cel mai important punct vamal între cele două țări.

Unirea cea Mica - 24 ianuarie 1859Ideea Unirii Moldovei și a Țării Românești, avansată încă din secolul al XVIII-lea a devenit, după războiul Crimeii (1853 – 1856) o temă de prim plan a dezbaterii politice, atât în cele două Principate, cât și pe plan internațional. Situația externă se arăta favorabilă.

Un rol important l-a jucat propaganda unionistă, întreprinsă de către liderii partidei naționale, în cele două țări și în străinătate. Activitatea desfășurată în emigrație, îndeosebi în Franța, a cunoscut diverse forme: apeluri către opinia publică europeană; afirmarea programului politic în publicații ca România viitoare (1850, Paris), Junimea română (1851), Republica română (Paris, 1851, Bruxelles, 1853), afilierea la „Comitetul Central Democratic European”, cu sediul la Londra, care urmărea declanșarea unei noi revoluții europene; memorii către Napoleon al III-lea, împăratul Franței și către Palmerston, premierul britanic, constituirea la Paris a unui Comitet cu deviza „Dreptate! Fraternitate! Unitate!”,  sprijinul unor personalități marcante (Paul Bataillard, Edgar Quinet, Hippolyte Desprez). Această propagandă unionistă a necesitat mari sume de bani pentru cointeresarea materială a unor personalități franceze, iar I.C. Brătianu s-a remarcat prin vânzarea moșiei soției sale pentru a asigura aceste fonduri.

Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18/30 martie 1856), prevedeau intrarea Principatelor Române sub garanția colectivă a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunărilor ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privința unirii, integrarea în granițele Moldovei a trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail), trimiterea în Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune „bazele viitoarei lor organizări”, libertatea navigației pe Dunăre, ș.a. Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ, și erau alcătuite din reprezentanți ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, țărănimii clăcașe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române.

Citeşte şi 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

la 22 septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad-hoc al Moldovei care era favorabil unirii, iar la 30 septembrie cel al Valahiei, și prin documentele redactate, au fost puse bazele fuzionării celor două principate.

Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 reprezenta primul pas pe calea înfăptuirii statului național român unitar. Impusă sub o puternică presiune populară, cu deosebire la București, alegerea ca domn al Țării Românești a lui Alexandru loan Cuza avea să-și găsească o confirmare deplină la marea manifestare prilejuită de sosirea alesului națiunii în capitala munteană.

În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale”, urmând ca ulterior într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otomană și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate.

Astfel împlinită recunoașterea situației de fapt, impusă la 24 ianuarie, obiectivul imediat următor era acceptarea de către puterile garante a Unirii depline. Fără a aștepta verdictul altor reuniuni internaționale, Alexandru I. Cuza a trecut la unificarea aparatului de stat, remediind din mers consecințele hotărârilor adoptate prin Convenția de la Paris. Franța, apoi Rusia, Italia și Prusia erau de acord cu unirea deplină. Alexandru I. Cuza aștepta hotărârea Conferinței de la Constantinopol convocată în acest scop. Cum era de așteptat, încă din prima ședință Poarta a cerut dreptul de intervenție în Principate, în cazul unor noi încălcări ale Convenției de la Paris, iar Austria a admis unirea doar pe durata domniei lui Alexandru I. Cuza. La începutul lunii noiembrie 1861 firmanul Unirii era prezentat, dar în condiții considerate, în țară, inacceptabile.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României si al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorala, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrara, a învățământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.

Șirul de reforme inițiate de Cuza și venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I, care se bucura atât de sprijinul Franței cât și cel al Prusiei, a făcut ca actul de la 1859 să fie ireversibil. Din 1866, potrivit Constituției promulgate la 1 iulie, Principatele Unite încep să se numească oficial România.

Primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român a fost făcut la 24 ianuarie 1859, dar Marea Unire a avut loc în 1918 în Alba Iulia.

Sursa: argumentpress.ro

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

10 Răspunsuri la Unirea cea mică de la 1859, un prim pas spre Marea Unire de la 1918

  1. Costel 19.01.2015 la 18:12

    Foarte bun textul pentru un referat Mica Unire sau Unirea Principatelor Romane de la 1859

  2. Adi 19.01.2015 la 18:21

    referate mai bune pentru Mica Unire si Unirea Principatelor sub Alexandru Ioan Cuza pot fi gasite pe site-urile de specialitate

  3. Mica Unire sau Unirea cea mică de la 1859 şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza au pus bazele României moderne şi au constituit un prim pas pentru Marea Unire de la 1918

  4. Unirea cea mică de la 1859, un prim pas spre Marea Unire de la 1918 -referate

  5. S 23.01.2015 la 12:17

    Pana la Cuza, cetatenii stiau ca sunt locuitorii Daciei, si ca prin minune, sub Cuza, ne-at transformat in „romani”!

  6. natiuni perene 23.01.2015 la 18:41

    Romania este o natiune ce are la baza o constructie nationala etnica, cu puternice influente perenealiste si cu o istorie construita voit si voluntar de elitele politice ale secolului ai XVIII-lea. Aceasta odioasa glorie adusa lui „primei forme de unire a romanilor” este un cliseu istoric si politic. Cuza s-a folosit in mod meschin de uncalcarea tratatelor intrrnationale, profitand de un vid legislativ care i-a permis sa se inscauneze domn peste ambele principate. Un puci tipic acelei parti de Europa, populata de niste corcituri de turci, tatari si slavi unde totul se negociaza ca la bazarul din Instanbul. Aceasta „unire” facuta in stil smecheresc nu are cu nimic de a face cu constructia „statului national unitar” deoarece elita romaneasca nu avea un astfel de proiect in secolul al XVIII-lea. Asta cu „unirea” e o minciuna scruntata si construita de elie, inoculata poporului, pentru ceea ce mai tarziu se va numi natiunea romana. Asa ca mai usor cu bationalismul ca ne face rau la cap

  7. 1 19.01.2017 la 9:30

    Lasa ca in curand o sa aiba loc RUPEREA PRINCIPATELOR. Prostii care se mobilizeaza pe fabebook destabilizand tara pentru nimicuri gen „Ordonante de Gratiere” fac fara sa stie jocul lui Vladimir Putin care in ultima vreme daruieste harti cu MOLDOVA MARE imbecilului de IGOR DODON care spune mai apoi in conferinte de presa ca Romania este un stat artificial format cu jumatate din MOLDOVA si jumatate din UNGARIA. Concidenta sau nu ramane de vazut… dar eu as crede ca nu. In spatele mobilizarilor de ieri ma indoiesc ca este societatea civila. Asa ca aveti grija fratilor ca in 2018 o sa sarbatorim o tara sfartecata !

  8. Eu 22.01.2018 la 1:05

    Pt. Natiuni perene:tu nu cred ca esti roman,ci urmas al celor ce ne-au jefuit Ardealul,vorbesti limba lui ghete,ai frustrari dr colonizator,care s-au rasuflat de vreo suta de ani.Mergi la ei daca nu-ti place la noi.Tot Franta ne-a ajutat cu unirra cea mica si ne-a scapat de cizma stamosilor tai.TRAIASCA ROMANIA!VIVE LA FRANCE!

  9. Eu 22.01.2018 la 17:10

    Ai capitulat,natiuni perene!Te astept pe 18 noiembrie,in vagonul 2419 D sa sarbatorim 100 de ani de la semnarea capitularii de catre stramosii tai.Apoi pe 1 Decembrie sa sarbatorim 100 de ani de la MAREA UNIRE si 100 de ani de la disparitia imperiului stamosilor tai.ET VOILA!

  10. Eu 22.01.2018 la 18:38

    Am gresit,natiuni perene:pe 11 nu pe 18 te invit in vagonul 2419 D sa sarbatorim.Dar stramosii tai nu sarbatoresc,cum nu sarbatoresc nici 9 Mai.Astea sunt doua zile in care stramosii tai au capitulat.