Rămâi conectat

Actualitate

Reformele lui Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859

Publicat

în

Reformele lui Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859

Unirea Principatelor Române sau Mica Unire din 1859 a fost marcată şi de reformele lui Alexandru Ioan Cuza, iar de atunci, în fiecare an, la 24 ianuarie, ne amintim cu emoție și mândrie de mărețul act prin care s-au pus temeliile statului român modern. Prin Unirea Moldovei cu Muntenia se împlinea un vis, un ideal pe care poporul nostru îl nutrea dintotdeauna, fiindcă Unirea, visul tuturor românilor, vis scump venind din vechimea secolelor din vremea lui Burebista și Decebal. Era după spusele lui Bălcescu ”visarea iubită” a marilor noștri voievozi, Mircea cel Bătrân şi Ștefan cel Mare.

Citeşte şi 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

După alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) şi al Valahiei (24 ianuarie 1859), Principatele Române, noul stat creat atunci, a militat pentru recunoaşterea graniţelor şi statalităţii sale, lucru ce se întâmpla în 1861, când capătă numele de România. Acest nou stat a fost recunoscut de Marile Puteri, prin protecţia directă a lui Napoleon al III-lea al Franţei.

Ani plini de reforme

După mandatele de prim-miniştrii ale lui Barbu Catargiu şi Crețulescu şi eşuarea lui Cuza în a-şi începe programul politic, se va forma un nou guvern, condus de Mihail Kogălniceanu, ce va iniţia ca primă reformă: secularizarea averilor mănăstireşti (decembrie 1863). Astfel, Biserică va deveni o instituţie de stat ca şi celelalte, fără vreun drept aparte. Asta însemna că o mare parte din proprietăţile funciare ce aparţineau Bisericii au fost trecute în proprietatea ţăranilor, mai exact a cincea parte din pământul ţării. Faptul că Biserica poseda o oarecare autonomie faţă de vechiul regim, a contribuit la acest lucru.

Elit - Gustul Desăvârșit

În ciuda protestelor venite de la mitropolitul Moldovei,Sofronie Miclescu, şi din partea călugărilor greci, Cuza a stabilit şi un venit de 10% asupra reprezentanţilor bisericii şi tot ce ţine de aceasta. Protestele călugărilor greci erau de așteptat, ştiindu-se faptul că mănăstirile din Muntele Athos primeau fonduri de la mitropoliţii români încă din secolul al XVI-lea.

După reformele lui Cuza, slujbele în greacă au fost interzise, cu excepţia a trei biserici în tot statul. Cuza a mai interzis de asemenea şi tăierea pădurilor mănăstireşti, în mod abuziv, de către călugării cei lacomi de avere. Egumenii greci erau de altfel obligaţi prin decret să restituie toate bunurile şi obiectele de cult Bisericii Române ce ţinea de stat. De exemplu, episcopul cel nebun, pe nume Filotei, de la Buzău, ce stăpânea o avere considerabilă, rămase fără bunurile sale urmând a fi demis şi înlocuit din funcţie. Un lucru asemănător a păţit şi mitropolitul Moldovei Sofronie Miclescu, pentru că a avut curajul să protesteze împotriva lui Cuza, urmând a fi demis şi el din funcţie şi trimis în surghiun la Slatina, la un alt exilat, pe nume Veniamin.

Reformele lui Cuza în materie electorală

La 2 mai 1864, Cuza va dizolva Adunarea Legiuitoare, şi va iniţia o nouă constituţie şi o nouă lege electorală, în urma Convenţiei de la Paris; schimbările au fost susţinute de popor printr-un referendum. Alexandru Ioan Cuza va da decretul oficial de executare a legii averilor mănăstireşti, impuse de Kogălniceanu. Lucrurile acestea lărgeau autoritatea lui Cuza şi reducea din puterea corpului legislative, compus din Cameră şi Senat. Se va crea Consiliul de Stat pentru pregătirea legilor interne, legile fiind reprezentate de “decretele domneşti”. Puterea legislative era deţinută de cele două camere: Adunarea Electivă şi Corpul Ponderator (Senatul), fapt ce asigură trecerea de la sistemul parlamentar unicameral la cel bicameral. Senatul se compunea din 64 de membri, ce erau aleşi în majoritate de către domnitor.

Citește și: Unirea cea mică de la 1859, un prim pas spre Marea Unire de la 1918

În materie legislativă, domnitorul putea să aibă iniţiativa actelor normative, elaborate de Consiliul de Stat. În aceste condiţii, Corpurile legiuitoare aveau rolul de a le aproba, întărind puterea domnitorului.

Legea electorală împărţea alegătorii în două categorii: alegători direcţi şi alegători primari. Alegătorii direcţi erau toţi cei care ştiau carte, plăteau o contribuţie de cel puţin patru galbeni şi împliniseră vârsta de 25 de ani. Alegătorii primari erau neştiutori de carte,dar care plăteau o contribuţie stabilită pe categorii, de la 48 la 110 lei. Cei care nu aduceau nici o contribuţie bănească erau excluşi de la vot. Tot în timpul lui Alexandru Ioan Cuza se concepe un cod penal şi unul civil, după modelul napoleonian francez.

Reformele lui Cuza în domeniul învățământului

Prin “legea instrucţiunii publice” de la 1864, se proclama obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar. Atunci s-au stabilit trei grade de învăţământ: primar, secundar şi superior. Învăţământul primar era de patru ani, cel secundar de şapte ani, iar cel superior său universitar de trei ani.

În planul justiţiei, au luat fiinţă următoarele instanţe judecătoreşti: judecătoriile de plasă, tribunalele judeţene, curţile de apel, curţile de juraţi sau Curtea de Casaţie, care era totodată şi instanţă de recurs. Elena Cuza, soţia domnitorului, va înfiinţa “Azilul de fete” ce-i va purta numele.

Unirea cea Mică de la 1859 a fost un prim pas extrem de important spre Marea Unire de la 19818.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Nevoie mare de bani la buget: Noul șef al ANAF anunță controale extinse. Ce domenii sunt vizate

Publicat

în

Nevoie mare de bani la buget: Noul șef al ANAF anunță controale extinse. Ce domenii sunt vizate

Lucian Ovidiu Haiuş noul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, anunță că inspectorii ANAF vor începe zilele următoare controale ample în toate domeniile cu risc ridicat de evaziune, pentru combaterea acestui flagel fiind necesare acţiuni ferme şi decisive.

„Îmi asum misiunea de a demonstra că ANAF-ul este un partener al contribuabililor oneşti, că această instituţie merită încrederea şi respectul cetăţenilor, dar şi că vom lupta cu determinare împotriva evaziunii fiscale. În acest sens, vreau să vă anunţ că în următoarele zile vor începe controale ample în toate domeniile cu risc ridicat de evaziune. Combaterea evaziunii este unul dintre principalele obiective ale ANAF, precum şi parte din misiunea mea personală la conducerea acestei instituţii. Acţiuni ferme şi decisive sunt necesare pentru eradicarea acestui flagel al economiei pentru a asigura resursele necesare îmbunătăţirii nivelului de trai al populaţiei”, a spus Heiuş într-un mesaj citat de Agerpres.

Acesta a adăugat că plata taxelor şi impozitelor este şi un act de responsabilitate socială pentru fiecare, de la marile corporaţii, la mici antreprenori, până la persoanele fizice.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Trebuie să fim cu toţii conştienţi şi responsabili şi să înţelegem că un grad de colectare cât mai mare se traduce într-un buget naţional sănătos, care poate acoperi cu uşurinţă nevoile de funcţionare ale statului, mai ales în sectoare sensibile, ca educaţia, sănătatea sau infrastructura. În acelaşi timp, vă promit că nu voi tolera niciun fel de abuz din partea organelor de control! Nu voi accepta ca imaginea acestei instituţii să fie murdărită de o mână de oameni care şi-au pierdut reperele morale”, a subliniat preşedintele ANAF.

Haiuş a subliniat că, începând de duminică, pune la dispoziţia contribuabililor un număr de telefon – 0723 568 179 – conectat la cabinetul său, unde aceştia pot suna şi reclama orice comportament abuziv al inspectorilor ANAF, iar el se va ocupa personal „de verificarea şi soluţionarea cu fermitate a celor semnalate”.

Sursa: stiripesurse.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

FOTO| 10 întrebări și 10 gânduri ale unui elev de nota 10: Iulius Urieşu, Liceul Teoretic „David Prodan”, Cugir

Publicat

în

10 întrebări și 10 gânduri ale unui elev de nota 10: Iulius Urieşu, Liceul Teoretic „David Prodan”, Cugir

Istoria unei şcoli o scrie „povestea” fiecărui elev în parte. Dintre toate, însă, rămân istorie, în special, numele acelor elevi care s-au remarcat prin rezultatele deosebite, dând valoare locului în care au învăţat.

Astăzi, Liceul Teoretic „David Prodan” Cugir îşi completează pagina de istorie cu performanţele unui elev de excepţie: Iulius Urieşu. Olimpic în cei patru ani de liceu, pasionat de informatică, pe care a transformat-o în marea sa chemare, participant, în acelaşi timp, şi la olimpiadele de Limba şi literatura română şi matematică, cu un certificat Cambridge de nivel C1, Iulius a acceptat, cu modestia şi discreţia sa caracteristică, să ne impărtăşească puţin din ceea ce înseamnă  performanţele, munca şi gândurile unui elev de nota zece.

1. Care este cartea de vizită a olimpicului Iulius Urieşu? Mai exact, ce premii importante ai obţinut în cei patru ani de liceu şi la ce concursuri?

Elit - Gustul Desăvârșit

Materia mea preferată fiind informatica, singurele olimpiade și concursuri la care am participat au fost în acest domeniu, unde am reușit să obțin premiul I la etapa județeană pe clasele a 10-a, a 11-a și a 12-a, iar anul acesta, pe clasa a 12-a, am reușit să iau și medalie de bronz la etapa națională.

2. Ce crezi că face diferenţa între un elev conştiincios care se ocupă de studiul la fiecare disciplină şi  un olimpic care face performanţă?

Faptul că îți concentrezi toată energia, atenția și timpul asupra unui singur domeniu face diferența între un olimpic de performanță și un elev care se ocupă cu studiul la fiecare disciplină.

3. Cât de important este liceul la care te pregăteşti pentru obţinerea acestor rezultate?

Liceul la care mă pregătesc este unul bun, cu elevi bine pregătiți, cu profesori deosebiţi, lucru care mă motivează să vreau să fiu și mai bun și să obțin rezultate pe măsură.

4. Cum arată ziua unui olimpic. Cât timp dedici pregătirii şi studiului?

Orice lucru „costă” timp: la fel și performanța. Programul unei zile obișnuite de lucru este solicitant. De dimineață mergeam la școală, iar după ce ajungeam acasă și mâncam mă aşezam la calculator și începeam să lucrez până seara, când trebuia să dorm. Ajungeam să muncesc în medie, pe zi, câte 5-6 ore, cu scurte pauze.

  1. Ce te motivează să înveţi şi să îţi doreşti să faci performanţă?

Deși uneori e greu să te automotivezi, reușesc să îmi găsesc singur motivația, spunându-mi că tot ce fac, fac pentru mine și pentru viitorul meu.

  1. Care sunt planurile tale de viitor? Ce îţi doreşti să devii?

Următoarea etapă din viață este facultatea, pe care vreau să o fac la Cluj, la informatică. Pe termen lung, îmi doresc să lucrez în acest domeniu deoarece mă pasionează și mă reprezintă și, într-o bună zi, poate că îmi voi deschide propria afacere.

  1. Cât de mult din cunoştinţele pe care le deţii le datorezi şcolii şi cât efortului tău depus în particular?Școala, dar în special profesorul și dirigintele meu, mi-a oferit „pornirea” în informatică, care consider că e foarte importantă. Probabil că nu aș fi fost la fel de pasionat dacă nu era el. Cu toate astea, performanța nu se poate atinge doar cu ceea ce faci la școală, trebuie să lucrezi considerabil mai mult în particular pentru a avea rezultate. Dar din moment ce totul este făcut din pasiune, această „ălătorie” este o plăcere.
  2. Ce preferi să faci atunci când vrei să te relaxezi?

Atunci când vreau să mă relaxez, prefer să las deoparte calculatorul și să mă recreez ascultând muzică, ieșind la plimbări singur sau cu prietenii, făcând sport sau citind.

  1. Ai un model la care te raportezi?

Modelul la care îmi place să mă raportez este Lewis Hamilton, unul din marile nume din istoria Formulei 1. Admir felul în care se automotivează și trece peste momentele dificile cu calm și multă muncă, lucru care mă inspiră.

  1. Un gând pentru elevii şi profesorii  Liceului Teoretic „David Prodan” ?

Acum, fiind pe picior de plecare și privind înapoi în timp, nu pot decât să le mulțumesc profesorilor și colegilor mei pentru că au contribuit la formarea mea ca elev, dar și mai important, la formarea mea ca om!

Mult succes, Iulius! Vom fi mereu mândri de tine.

prof. Cozmescu Ionela


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

România, locul 2 în Europa la kilometraje date înapoi: Cât plătești în plus pentru o mașină fraudată

Publicat

în

România, locul 2 în Europa la kilometraje date înapoi: Cât plătești în plus pentru o mașină fraudată

România a ieșit pe locul 2 în Europa la kilometraje date înapoi, potrivit rezultatelor unui studiu legat de corectitudinea distanței parcurse afișate la bordul mașinilor.

kilometraRaportul, realizat și publicat de carvertical, certifică cele mai mari temeri ale clientului român de mașini second. Stasticile anterioare arătau că păstrăm o mașină, în medie, între 3 și 5 ani. Asta înseamnă că, la fiecare 10 ani, fiecare mașină poate avea kilometrajul ”măsluit” de 2-3 ori. Înmulțește asta cu numărul mașinilor second hand de pe piață și ia-te cu mâinile de cap!

E clar, însă, că nu în toate țările găsești același număr de kilometraje date înapoi. Așa cum te așteptai, centrul și estul Europei sunt zonele ”cu cântec”. Asta a reieșit din studierea rapoartelor legate de istoricul mașinilor vândute în 2021.

Elit - Gustul Desăvârșit

Anul trecut, Letonia a fost țara în care s-au descoperit cele mai multe kilometraje date înapoi. Aproape un sfert din mașinile de ocazie scoase la vânzare aveau mai puțini km afișați la bord decât parcurseseră în realitate. O urmează îndeaproape România, cu o cincime din mașini. I-am ridiculizat pe bulgari și la acest capitol, vecinii din sud nereușind să măsluiască decât 12% din autoturismele pe care le vindeau.

Șocant, și Elveția e mai ”necinstită” decât Bulgaria, fapt care mă determină să caut numărul de români care au emigrat în țara cantoanelor. Cea mai cinstită țară din ”top 23” publicat este Belgia, cu 9,85% din mașini fraudate.

Kilometraje date înapoi: cât plătești în plus

În raport sunt incluse și Statele Unite ale Americii, chiar dacă nu sunt în Europa, și Rusia, aflată doar parțial pe teritoriul bătrânului continent. Dar și acestea pot fi reprezentative pentru români.

Cumpărătorii de mașini second hand sunt păgubiți anual cu aproape 10 miliarde de euro din cauza acestor kilometraje date înapoi. Asta spun datele Comisiei Europene. Fiecare client plătește în plus aproximativ 25% din preț pentru o mașină fraudată.

Sursa: autoexpert.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare