30 de milioane de mici vor „sfârâi” pe grătare în minivacanţa de 1 Mai. Istoria preparatului tradițional românesc

Aproximativ 30 de milioane de mici vor pune pe grătare românii în minivacanţa de 1 Mai, o cantitate similară cu ceea ce au consumat şi anul trecut, preferaţii consumatorilor români fiind în continuare cei făcuţi dintr-un amestec de carne de porc şi vită.

„Din informaţiile primite de la membrii Asociaţiei Române a Cărnii, anul acesta se estimează un consum asemănător cu cel de anul trecut, în jur de 30 de milioane de mici, având în vedere faptul că Paştele Ortodox este foarte aproape de ziua de 1 Mai. Preţurile nu se vor modifica semnificativ faţă de anul trecut, pentru că fiecare companie şi-a evaluat costurile cu mult timp înainte”, a declarat, pentru AGERPRES, Dana Tănase, director executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC).

Ea a precizat că micii preferaţi ai românilor sunt în continuare cei făcuţi dintr-un amestec de carne de porc şi vită. Reprezentantul procesatorilor afirmă că în acest an evoluţia pestei porcine africane în România nu a ajutat foarte mult schimburile intracomunitare cu micii tradiţionali, cifrele raportate înregistrând un uşor regres faţă de anii precedenţi. În 2018, în jur de 5-10% din totalul producţiei de mici luau calea exportului.

Potrivit datelor statistice, în România, anual, se consumă între 20.000 şi 25.000 de tone de mici, ceea ce înseamnă că pe mesele românilor ajung în jur de 440 de milioane de mici, în fiecare an. Perioada premergătoare minivacanţei de 1 Mai se caracterizează printr-o creştere a producţiei de mici de la 15% la 30% faţă de o perioadă obişnuită.
Raportat la populaţia activă, reiese că un român mănâncă, în medie, 40 de mici/an, dar într-o singură zi, cum este cea de 1 Mai, românul consumă mici cât pentru o lună întreagă.

ISTORIA MICILOR

Istoria micilor începe undeva la sfârşit de secol XIX – început de secol XX, în restaurantul Iordache, supranumit „La o idee”, din strada Covaci nr. 3, aflat în centrul istoric al Capitalei, clădire care există şi în prezent. La acea vreme i-au trecut pragul scriitori, politicieni, diplomaţi, militari, ziarişti şi artişti ai Bucureştilor.

Povestea spune că localul şi-ar fi căpătat o faimă mai mare din ziua în care poetul şi gazetarul Nicolae T. Orăşanu, într-un moment de inspiraţie umoristo-gastronomică i-a alcătuit un meniu original, botezând în stilul său mucalit preparate şi băuturi pe care memorialistul Constantin Bacalbaşa le-a consemnat în lista de bucate ‘a la Oraşănu’.

Cum s-a întâmplat? Într-una din seri, când consumul „înfometaţilor” a făcut ravagii, iar rezerva de maţe pentru cârnaţi se terminase, patronului Iordache, în faţa acestei situaţii neprevăzute, i-a venit inspiraţia să frigă pe grătar „patricienii” (după cum au fost denumiţi cârnaţii mari de către Orăşanu) fără înveliş, dar într-o formă mai mică. Însă, la tocătură, Iordache a mai adăugat câteva condimente: chimen, cimbru, piper, bicarbonat şi puţin salpetru. Din acea seară, ei au devenit specialitatea casei, primind denumirea de „mici”, tot de la ziaristul Orăşanu.

Sursa: stiritvr.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI