Ziarul ”Unirea”, apărut la 1 Decembrie 1918, cu programul Adunării Naționale de la Alba Iulia, expus la Muzeul Național al Unirii

Ziarul apărut în 1 Decembrie 1918, considerat extrem de important pentru mobilizarea populației să vină la Alba Iulia, în care era prezentat și programul Adunării Naționale, este expus, în luna mai, la Muzeul Național al Unirii.

Despre evenimentele care urmau să aibă loc la data de 1 Decembrie 1918 în Alba Iulia, când cei 1228 de delegați au votat unirea Transilvaniei cu România, românii din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș se informau, din ziarul ”Unirea”, care este expus, în luna mai, la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.

De asemenea, în ziar sunt articole despre suferințele îndurate de națiunea română, despre statutul pe care națiunea română l-a avut până atunci, dar și despre sacrificiul Primului Război Mondial.

Pe prima pagină este descris pe larg Programul Adunării Naționale, ”constituante a națiunii române din Ungaria și Transilvania”. Astfel, ”la orele 7 dimineața” urma să aibă loc ”serviciul divin celebrat de arhierei în bisericile protopopești”, la ”orele 10 dimineața” deschiderea Adunării în ”sala casinei militare din cetate”, iar apoi ”cetirea rezoluțiunii, votată și propusă prin conferința prealabilă a Marelui Sfat Național”.

Totodată, Consiliul Național Central ruga, prin intermediul ziarului, toate comunele ”bisaricești ca în acea zi să se tragă clopotele ori să bată toaca între orele 10-12 din amiazi”.

Tot din ziar, oamenii aflau care este programul lor și traseul pe care aveau să-l parcurgă când ajung la Alba Iulia, unde în ziua de 1 Decembrie au fost prezenți peste 100.000 de români.

Istoricul Tudor Roșu a declarat, marți, la Muzeul Național al Unirii, cu ocazia vernisării expoziției, că ziarul în decursul timpului a avut scop politic, național și bisericesc.

”Ziarul Unirea de Blaj a apărut începând cu anul 1891 și era organul bisericii greco-catolice, reprezentând interesele acesteia. Din noiembrie 1918 devine oficiosul Consiliului Național Român de Blaj. Deci nu mai are atât un scop bisericesc și primește un scop politic. În același timp e de menționat faptul că Unirea de Blaj a reprezentat interesele naționale ale românilor transilvăneni”, a spus Tudor Roșu.

Adunarea Națională de la Alba Iulia a fost constituită din 1228 de delegați și sprijinită de 100.000 de români, care nu aveau drept de vot, dar au venit să susțină Unirea.

În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, în sala mare a cazinoului militar s-au adunat delegații aleşi din toate categoriile sociale şi veniţi de pe întreg cuprinsul pământului transilvan pentru a vota Unirea.

În cadrul Marii Adunări Naţionale s-a prezentat Rezoluţia de Unire care cuprindea un amplu şi avansat program de reforme democratice care urmau să stea la temelia noului stat. Rezoluţia adoptată de Marea Adunare Naţională, primită cu entuziasm de mulţimea masată pe întinsul platou din spatele cetăţii, a pecetluit Unirea Transilvaniei cu România şi a conturat totodată sensul dezvoltării democratice a societăţii româneşti.

Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a fost citită delegaţilor de către Vasile Goldiş, iar apoi a fost votată.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI