Rămâi conectat

Actualitate

Viteza maximă a noilor modele Dacia și Renault va fi limitată la 180 km/h. Care este motivul pentru această măsură

Publicat

în

În vederea creșterii siguranței rutiere, viteza maximă a autovehiculelor de Grup va fi limitată electronic la cel mult 180 de km/h, a anunțat CEO-ul Renault, Luca de Meo.

Pentru a creşte siguranţa şoferilor şi a pasagerilor, Renault a decis să ia unele măsuri care ar urma să prevină accidentele. Concret, între altele, CEO-ul Renault, Luca de Meo, a anunţat că va fi limitată electronic viteza maximă a maşinilor produse de Grup.

CEO-ul Renault, Luca De Meo, a explicat în cadrul unei adunări a acţionarilor că viitoarele modele Renault vor avea viteza maximă limitată la 180 km/h, motivând decizia printr-o statistică: o treime din accidentele auto soldate cu morţi se produc pe fondul vitezei excesive sau pe fondul neadaptării vitezei la condiţiile de drum.

Elit - Gustul Desăvârșit

În această direcţie, pe lângă limitarea vitezei maxime la 180 km/h, modelele Renault vor fi echipate cu un sistem numit Safety Coach, care va monitoriza viteza maximă şi condiţiile pe un anumit segment de drum şi va putea adapta viteza maşinii în funcţie de acestea. Primul model cu o astfel de dotare va fi Megane-E, care va fi lansat anul viitor, iar această limitare va fi introdusă pe toate modelele Renault şi Dacia, de acum înainte, susţine Luca de Meo.

Dacia, influenţată mai mult pe hârtie

Decizia nu influenţează prea mult marca Dacia, care are în prezent prea puţine modele în ofertă care trec puţin de viteza maximă de 180 km/h, dar în gama Renault sunt câteva modele care au astfel de performanţe. În plus, oficialul Renault nu a menţionat nimic despre versiunile Renault Sport (RS), care sunt echipate cu motoare mult mai puternice şi mai performante şi la care tocmai viteza maximă superioară reprezintă un argument important în faţa clienţilor.

Reducerea vitezei maxime constructive la mai puţin de 250 km/h, cât este acum, în cazul maşinilor care şi ating acest prag, desigur, a început-o Volvo în 2020, când a anunţat că toate modelele sale vor avea viteza maximă limitată la 180 km/h. Acum, limitarea este impusă pe întreaga gamă Volvo, odată cu update-urile anuale aduse maşinilor. Anterior, viteza maximă a autovehiculelor Volvo era cuprinsă între 190 şi 250 km/oră.

„Suntem de părere că un constructor are responsabilitatea de a ajuta la îmbunătăţirea siguranţei rutiere. (…) Am stabilit că nu există niciun motiv pentru a conduce cu o viteză mai mare de 180 km/oră”, a spus, cu ceva timp în urmă, Malin Ekholm, şeful Centrului de siguranţă Volvo.

Măsură cu rezultate limitate

Trebuie precizat că viteza de 180 km/oră depăşeşte limita din majoritatea ţărilor europene (110-140 de kilometri pe oră, pe autostradă), iar Vali Porcişteanu, campion naţional de raliu şi deţinătorul unei scoli de pilotaj şi condus defensiv, consideră că măsura luată de Renault este una cu rezultate limitate. „Sigur că se vor reduce riscurile, dar prea puţin.

Din două motive. În primul rând, chiar şi o viteză de 180 de kilometri pe oră este prea mult. O simplă consultare a datelor legate de dinamica unei maşini în rulare demonstrează că la viteza de 180 de kilometri pe oră o maşină acoperă 50 de metri într-o secundă. Trebuie să ne gândim că într-o situaţie de urgenţă, la intrarea neasigurată a altui vehicul pe calea de rulare, de exemplu, viteza de reacţie a unui şofer normal până la apăsarea pedalei de frână este de 1,3 secunde, în cel mai bun caz.

Deci maşina va începe să frâneze după ce a parcurs «liberă» aproximativ 70 de metri, iar un impact ar fi foarte dificil de evitat. La viteza legală de 130 de kilometri pe oră pe autostradă, de exemplu, respectiva distanţă parcursă fără frânare ar fi de numai aproximativ 50 de metri. Apoi, consider măsura oarecum inutilă, pentru că puţine modele Renault depăşesc cu uşurinţă viteza de 180 de kilometri pe oră”, a precizat Vali Porcişteanu.

Sursa: adevarul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Variola maimuței: Organizaţia Mondială a Sănătăţii se reuneşte într-o întâlnire de urgenţă pe tema noului focar izbucnit în Europa

Publicat

în

Variola maimuței: Organizaţia Mondială a Sănătăţii se reuneşte într-o întâlnire de urgenţă pe tema noului focar izbucnit în Europa

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) se reuneşte vineri într-o întâlnire de urgenţă pe tema noului focar care a izbucnit în Europa, variola maimuţei, o infecţie virală frecventă în vestul şi centrul Africii, după ce peste 100 de cazuri au fost confirmate sau sunt suspectate în mai multe state europene, relatează News.ro citând Reuters.

Comisia OMS care urmează să se întâlnească este grupul consultativ strategic şi tehnic privind pericolele infecţioase cu potenţialul de a se transforma în pandemie sau epidemie (STAG-IH), care consiliază OMS cu privire la riscurile infecţioase care ar putea reprezenta o ameninţare în domeniul sănătăţii la nivel mondial.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cazurile de variola maimuţei au fost până în prezent confirmate în cel puţin cinci ţări europene – Marea Britanie, Spania, Portugalia, Germania, Franța şi Italia – precum şi în Statele Unite, Canada şi Australia.

Variola maimuţei se răspândeşte în Portugalia şi Spania: zeci de cazuri înregistrate în cele două țări
Cele mai recente cazuri au fost raportate, vineri, în Portugalia, unde au fost identificate 23 de cazuri confirmate, şi în Spania, unde au fost raportate 21 de cazuri.

Alte 21 de cazuri suspecte sunt investigate la ora actuală în Spania, 19 în regiunea Madrid, unul în Insulele Canare şi unul în Andaluzia, au anunţat autorităţile sanitare spaniole.

Identificată pentru prima dată la maimuţe, boala se răspândeşte de obicei prin contact apropiat şi s-a răspândit rar în afara Africii. Aşadar, aceste cazuri în lanţ au stârnit îngrijorare în Europa.

Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă nu se aşteaptă ca focarul să evolueze într-o pandemie precum Covid-19, având în vedere că virusul nu se răspândeşte la fel de uşor ca SARS-COV-2.

Variola maimuţei este o infecţie virală cu simptome uşoare, precum febra, dureri de cap şi erupţii cutanate.

Nu există un vaccin specific, însă cele mai recente studii arată că vaccinurile care au fost folosite pentru eradicarea variolei sunt până la 85% eficiente împotriva variolei maimuţelor, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Autorităţile britanice au anunţat joi că oferă un vaccin împotriva variolei angajaţilor din domeniul sănătăţii şi altor persoane care ar putea fi expuse.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Vești proaste pentru români, din partea BNR: Inflația va crește la 14.2 luna viitoare și va atinge un nou record până la sfârșitul anului

Publicat

în

Vești proaste pentru români, din partea BNR: Inflația va crește la 14.2 luna viitoare și va atinge un nou record până la sfârșitul anului

Rata anuală a inflației este așteptată să își accentueze creșterea în trimestrul al II-lea 2022, până la 14,2% în iunie, comparativ cu 11,2% în proiecție precedentă, și să descrească doar ușor în următoarele patru trimestre, ajungând la 12,5% în luna decembrie a anului 2022 și la 12,4% în iunie 2021, mult peste nivelurile de 9,6% respectiv 5% prognozate anterior, estimează Banca Națională a României.

”În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că evaluările actualizate relevă o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflaţiei pe întregul orizont de prognoză. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să îşi accentueze creşterea în trimestrul II 2022 – până la 14,2% în iunie, faţă de 11,2% în proiecţia precedentă –, şi să descrească doar uşor în următoarele patru trimestre, ajungând la 12,5% în decembrie 2022 şi la 12,4% în iunie 2023, mult peste nivelurile de 9,6 la sută, respectiv 5% prognozate anterior.

Elit - Gustul Desăvârșit

Totodată, după o ajustare descendentă relativ abruptă probabil consemnată ulterior pe fondul unor ample efecte de bază, ea este aşteptată să se reducă treptat şi să rămână la finele orizontului prognozei la 6,2%, semnificativ deasupra intervalului ţintei, precum şi a valorii previzionate în februarie, de 3,2%”, se arată în Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 10 mai 2022.

La acea dată, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75%, de la 3%. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75%, de la 4% şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75%, de la 2%, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Responsabile de deteriorare continuă să fie şocurile globale pe partea ofertei, amplificate şi prelungite de războiul din Ucraina şi de sancţiunile impuse Rusiei, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, remarcând că principalele resorturi sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de preţurile alimentelor procesate şi combustibililor, precum şi de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice, cu precădere sub influenţa ascensiunii mai puternice a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi energetice.

În acelaşi timp, s-a observat că efectele inflaţioniste anticipate ale scumpirii mai consistente a energiei vor fi considerabil atenuate de schemele de plafonare prezumate a fi aplicate până în martie 2023, dar se vor evidenţia pregnant ulterior, contrabalansând parţial şi temporar influenţele de sens opus venite din efecte de bază şi din probabile corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor energetice.

Pe acest fond, descreşterea ratei anuale a inflaţiei este aşteptată să se întrerupă şi să se inverseze brusc în luna aprilie 2023, dar să se reia apoi şi să se accentueze la mijlocul anului viitor, fără ca aceasta să revină însă în interiorul intervalului ţintei la finele orizontului prognozei, au sesizat membrii Consiliului.

Totodată, s-a concluzionat că, în această conjunctură, efectele inflaţioniste adiţionale ale şocurilor pe partea ofertei se vor concentra pe termen scurt la nivelul componentei de bază a inflaţiei, inclusiv în condiţiile ponderii ridicate deţinute în coşul acesteia de alimentele procesate.

În acelaşi timp, s-a convenit că impactul prezumat a fi exercitat de schemele de sprijin asupra dinamicii IPC este grevat de incertitudini, şi că balanţa integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflaţiei induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puţin pe termen scurt, în contextul prelungirii războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, cu potenţiale implicaţii mai severe asupra cotaţiilor mărfurilor energetice şi nonenergetice, prioritar agroalimentare, precum şi asupra lanţurilor de producţie şi aprovizionare.

În urma analizei, membrii Consiliului au susţinut în mod unanim că un asemenea context reclamă o nouă creştere a pasului de majorare a ratei dobânzii-cheie, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a prevenirii declanşării unei creşteri autoîntreţinute a nivelului general al preţurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-preţuri –, dar şi din perspectiva credibilităţii băncii centrale.

În acelaşi timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaţioniste directe şi indirecte, deosebit de ample, ale şocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activităţii economice şi ocupării forţei de muncă pe termen mai lung.

Din partea factorilor fundamentali, sunt însă de aşteptat presiuni inflaţioniste modice şi în epuizare treptată, implicit mai estompate decât cele din prognoza precedentă, date fiind creşterea uşor sub aşteptări a economiei pe ansamblul anului 2021 şi perspectiva încetinirii mai pronunţate a ritmului acesteia în 2022-2023 comparativ cu previziunile precedente, ce fac probabilă restrângerea treptată a excedentului de cerere agregată în următorii doi ani spre valori cvasi-nule, au concluzionat membrii Consiliului.

Dinamica inflaţiei de bază va rămâne, în schimb, puternic afectată pe termen scurt de efectele inflaţioniste ample ale şocurilor pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, ce vor fi potenţate în continuare de cotele crescute ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi de ponderea însemnată a importurilor în coşul inflaţiei de bază.

Asemenea efecte sunt aşteptate să decurgă îndeosebi din creşteri mult mai ample ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, precum şi din scumpirea drastică a energiei şi din acutizarea perturbărilor pe partea ofertei. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat îşi va prelungi probabil creşterea până la finele acestui an, deşi într-un ritm mult încetinit în semestrul II, urcând la 10,9% în decembrie 2022, mult peste nivelul previzionat anterior, pentru ca apoi să se înscrie pe o traiectorie descendentă vizibil mai pronunţată decât cea anticipată anterior, rămânând însă la finele orizontului proiecţiei la 4,2%, faţă de valoarea de 3,2% prognozată în februarie.

Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, după ce a atins o dinamică foarte înaltă din perspectivă istorică în 2021, dar uşor inferioară celei anticipate, creşterea economică este aşteptată să decelereze considerabil în 2022-2023 şi semnificativ mai pronunţat decât în previziunile anterioare, sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, ce va atinge probabil un vârf de intensitate în 2022, şi va fi doar parţial contrabalansat de efectele absorbţiei fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluţia implică valori mult mai joase ale excedentului de cerere agregată faţă de cele estimate anterior şi care se restrâng gradual din trimestrul II al anului curent, până spre anulare la finele orizontului prognozei, chiar şi în condiţiile unei noi ajustări consistente în jos a dinamicii PIB potenţial.

S-a sesizat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, în condiţiile unei creşteri relativ robuste a acestuia pe orizontul proiecţiei, dar vizibil mai temperate în 2022 decât s-a previzionat anterior, îndeosebi pe fondul creşterii dinamicii inflaţiei şi a ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, dar şi al influenţelor opuse venite mai cu seamă din ridicarea restricţiilor de mobilitate, din majorarea efectivului de salariaţi şi din afluxul de refugiaţi ucraineni.

Formarea brută de capital fix ar putea să-şi stopeze însă creşterea în 2022, şi să se redinamizeze puternic în anul următor, pe fondul atenuării efectelor războiului, au arătat membrii Consiliului. Relevante din această perspectivă au fost considerate incertitudinile crescute şi efectele generate pe termen scurt de războiul din Ucraina – mai ales prin slăbirea cererii externe, creşterea costurilor materiale, acutizarea blocajelor în lanţuri de producţie şi înăsprirea condiţiilor de finanţare –, dar şi probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual şi în sectorul energetic şi în transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene.

În cazul exportului net, este în schimb probabilă o ameliorare a contribuţiei acestuia la dinamica PIB în raport cu anii precedenţi, chiar până la o valoare marginal pozitivă în 2022, în condiţiile unei scăderi relativ mai pronunţate a dinamicii volumului importurilor faţă de cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii. Deficitul de cont curent este însă aşteptat să se mărească şi în 2022 ca pondere în PIB, în principal pe fondul continuării deteriorării raportului de schimb, iar în anul viitor să scadă doar uşor, evoluţie considerată îngrijorătoare de către membrii Consiliului, mai ales din perspectiva potenţialelor implicaţii adverse asupra inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, asupra sustenabilităţii creşterii economice.

În acelaşi timp, s-a arătat în mod repetat că războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei amplifică considerabil incertitudinile şi riscurile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele potenţial exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin afectarea economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare. Incertitudini şi riscuri decurg şi din evoluţiile economice din China, în contextul recrudescenţei pandemiei şi al restricţiilor severe instituite, ce ar putea slăbi şi mai mult economia globală şi comerţul internaţional, îndeosebi prin exacerbarea blocajelor în lanţuri de producţie-aprovizionare, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Cum va fi VREMEA în weekend: Meteorologii anunță vreme cu mult soare, dar și șanse de averse în anumite zone ale țării

Publicat

în

Cum va fi VREMEA în weekend: Meteorologii anunță vreme cu mult soare, dar și șanse de averse în anumite zone ale țării

În weekend-ul 21 – 22 mai, meteorologii anunță vreme cu mult soare în Capitală și pe litoral, dar și cu șanse de averse.

Vremea sâmbătă, 21 mai 2022

Harta Administrației Națională de Meteorologie (ANM) arată că ziua de sâmbătă, 21 mai 2022, vine cu vreme frumoasă în București, Constanța și Sulina, cu soare puternic și temperaturi între 15 și 26 de grade în Constanța, 17 și 23 de grade în Sulina și 13 și 32 de grade în București.

Elit - Gustul Desăvârșit

Va fi cer variabil în Craiova și Râmnicu Vâlcea și temperaturi la fel ca-n Capitală, cu maxime de 32 de grade Celsius, minime de 10. În Sibiu, temperaturile minime vor fi de 7 grade, iar cele maxime vor ajunge până la 28 de grade.

Se anunță averse și descărcări electrice în Iași, Botoșani, Cluj Napoca și Arad, unde temperaturile maxime vor urca, de asemenea până la valori cuprinse între 27 și 32 de grade Celsius.

Vremea duminică, 22 mai 2022

Duminică, norii vor pune stăpânire pe țară, iar maximele vor scădea cu câteva grade. În București, cerul va fi parțial noros, iar temperaturile vor fi cuprinse între 17 și 28 de grade Celsius.

Cer parțial noros va fi și-n Sulina și-n Constanța, unde maximele nu vor depăși 22-23 de grade Celsius. În Botoșani și-n Iași, maximele zilei de sâmbătă nu vor trece de 24 de grade Celsius.

În Cluj-Napoca și-n Sibiu, maximele vor fi de 22-23 grade Celsius. În Arad, cerul va fi variabil, iar temperatura maximă va ajunge la 27 de grade Celsius. Cer variabil va fi și-n Craiova și-n Râmnicu Vâlcea, unde temperaturile maxime vor fi de 28-29 grade Celsius.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare