VIDEO| Vă mai amintiți de „Imnul golanilor” din Piața Universității? În 18 ianuarie 2015 se împlinesc 4 ani de la moartea celui care l-a compus – Cristian Pațurcă

Cantautorul Cristian Pațurcă, care a compus și a cântat „Imnul golanilor”, a murit la data de 18 ianuarie 2011, la 46 de ani, după o boală grea și o îndelungată suferință. Una dintre dorinţele sale, exprimate de nenumărate ori în timpul vieţii, a fost aceea că, atunci când va muri, să fie incinerat, iar cenuşa să fie împrăştiată în Piaţa Universităţii.

Cântecul care însoţeşte şi astăzi orice amintire legată de Fenomenul „Piaţa Universităţii”, „Imnului golanilor”, a fost compus de Cristian Paţurcă în cinci minute, în toaleta Facultăţii de Geologie a Universităţii Bucureşti, loc în care, departe de vacarmul zecilor de mii de manifestanţi, s-au născut aproape toate melodiile Pieţei.

Numele lui Cristian Paţurcă este legat de manifestaţia din Piaţa Universităţii din 1990, el fiind nu numai autorul „Imnului Golanilor”, ci şi un activist al acestei mişcări. În 27 aprilie 2010 el primit Crucea Naţională „Serviciul Credincios – clasa a III-a”, distincţie acordată acestuia de preşedintele Traian Băsescu la 20 de ani de la manifestaţia din Piaţa Universităţii.

După evenimentele din Piaţa Universităţii, Cristian Paţurcă a fost prezent foarte rar în viaţa publică, apariţiile sale fiind legate mai ales de campaniile electorale.

La moartea sa, președintele României din acea perioadă, Emil Constantinescu spunea: „Cristian Paţurcă a fost unul din ultimii romantici ai Revoluţiei şi tranziţiei postcomuniste. Şi-a aflat locul firesc în Piaţa Universităţii, care l-a şi proiectat în conştiinţa şi în memoria noastră. Acolo destinele noastre s-au intersectat şi apoi ne-am reîntâlnit în momente şi mai bune şi mai rele ale ultimelor două decenii. (…) Îi sunt profund recunoscător pentru sprijinul mereu spontan şi dezinteresat, pe care n-am ştiut întotdeauna să-l întorc cum şi cât trebuia. Era entuziast şi rebel, greu de înregimentat în alt sistem decât al libertăţii, absolute. Și-a legat numele de Imnul golanilor care va rămâne simbolul unor vremi în care oamenii au fost gata să lupte şi chiar să moară pentru un ideal. Avea o sete teribilă de iubire, de prietenie, de veselă petrecere, temător de singurătate, a trebuit să înfrunte boala, nepăsarea altora şi propria sa viaţă. A cântat cum a trăit şi a trăit cum a cântat. Poate că acum îşi va găsi liniştea şi în cer se va aprinde o stea. O stea a celor care îşi risipesc clipele şi talentul, dăruite în această lume, pentru a-i ilumina pe ceilalţi„.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---