Video | Roșia Montană își recuperează patrimoniul: O casă de secol XIX a fost redeschisă, iar o capelă salvată cu ajutorul voluntarilor

Roșia Montană își recuperează patrimoniul: O casă de secol XIX a fost redeschisă, iar o capelă salvată cu ajutorul voluntarilor

O casă istorică transformată într-un spațiu deschis vizitatorilor, o capelă consolidată prin munca studenților și voluntarilor și 45 de monumente romane puse la adăpost. Sunt câteva dintre poveștile care arată cum poate fi salvat patrimoniul Roșiei Montane. Intervențiile sunt prezentate în episodul 6 al documentarului „Cine ascultă o casă?”, disponibil din 5 noiembrie 2026 pe canalul de YouTube Cronicari Digitali.

La Roșia Montană, patrimoniul istoric capătă o nouă viață prin intervenții care reunesc arhitecți, meșteri, studenți și voluntari. În Piața Centrală, o casă construită în 1867 a fost restaurată și redeschisă publicului, în timp ce la capela romano-catolică din cimitir, cunoscută drept Capolna, lucrările de consolidare au devenit și un prilej de formare practică pentru tinerii implicați în salvarea clădirilor istorice.

Aceste proiecte, alături de refacerea lapidariumului Muzeului Mineritului și de rolul Casei parohiale unitariene în organizarea șantierelor de restaurare, sunt documentate în cel de-al șaselea episod al seriei „Cine ascultă o casă?”, realizată de Cronicari Digitali.

O casă din 1867 revine în viața comunității

Casa nr. 324 din Piața Centrală, construită în 1867 cu funcțiune mixtă, de locuință și spațiu comercial, a trecut printr-un amplu proces de restaurare. Infiltrațiile și intervențiile neadecvate afectaseră zidăria și interioarele, iar recuperarea clădirii a presupus consolidarea unui arc, înlocuirea unei plăci de beton cu un planșeu tradițional din lemn, repararea tâmplăriilor și refacerea fațadei cu mortar de var.

Lucrările au fost realizate în cadrul programului „Adoptă o Casă”, cu sprijinul Asociației ARA, al arhitecților, studenților și voluntarilor. Astăzi, clădirea găzduiește un bistro și un spațiu de informare pentru vizitatori, care pot descoperi aici traseele și obiectivele localității.

Restaurarea nu a însemnat doar recuperarea unei fațade istorice, ci și readucerea unei clădiri reprezentative în circuitul comunității și al turismului local.

Capela Capolna, salvată și transformată în școală de restaurare

În cimitirul romano-catolic din Roșia Montană, capela Capolna ascundea probleme structurale grave în spatele dimensiunilor sale modeste. Ridicată deasupra unei cripte boltite, clădirea prezenta fisuri în zona altarului, degradări ale plafonului și un acces în criptă aproape complet prăbușit.

Intervențiile de consolidare au inclus montarea unor centuri metalice, injectarea zidăriei istorice cu mortar și lucrări la fundații. Șantierul a devenit, în același timp, un spațiu de învățare pentru studenții și voluntarii care au participat la lucrări sub îndrumarea specialiștilor și a meșterilor.

„Chiar dacă e și un șantier, e o școală de vară în care trebuie să înveți practic cum e fiecare element din procesul acesta de restaurare și de conservare a unei clădiri”, povestește unul dintre voluntari.

Implicarea nu se oprește odată cu încheierea campaniilor de lucru. O parte dintre participanți rămân conectați la proiecte, contribuind la organizarea de evenimente și la strângerea de fonduri pentru continuarea programului „Adoptă o Casă”.

Casa parohială unitariană, baza de sprijin a voluntarilor

Un rol esențial în desfășurarea acestor proiecte îl are Casa parohială unitariană nr. 391. Reconstruită în 1933 peste o pivniță boltită mai veche și restaurată prin campanii succesive, clădirea funcționează ca punct de organizare pentru echipele de voluntari.

Aici au loc instructajele, prezentările și mesele comune, iar spațiul oferă condițiile necesare desfășurării șantierelor. Documentarul surprinde și relația pe care voluntarii o dezvoltă cu locurile în care lucrează: unii revin în tabără după perioade îndelungate sau merg direct la șantier pentru a vedea evoluția intervențiilor.

Continuitatea acestor implicări contribuie la formarea unei comunități de oameni preocupați de conservarea patrimoniului și de transmiterea cunoștințelor practice.

45 de monumente romane au primit un nou adăpost

O altă intervenție importantă prezentată în documentar vizează lapidariumul Muzeului Mineritului. Vechea structură metalică destinată protejării monumentelor s-a prăbușit sub greutatea zăpezii, punând în pericol piesele arheologice.

Refacerea spațiului a presupus mutarea atentă a monumentelor cu ajutorul restauratorilor și al echipamentelor speciale de ridicare, urmată de construirea unei noi structuri din lemn, cu acoperiș verde.

Lapidariumul adăpostește 45 de piese romane, printre care stele funerare, altare de cult și fragmente arhitecturale. Lucrările, finalizate în 2022, au inclus atât conservarea monumentelor, cât și reorganizarea spațiului de expunere.

Episodul readuce în atenție și povestea inscripțiilor antice, precum și practica reutilizării monumentelor romane în construcțiile ulterioare din localitate, o mărturie a felului în care istoria Roșiei Montane s-a suprapus și s-a păstrat în propriile clădiri.

Restaurarea nu se încheie odată cu șantierul

Dincolo de rezultatele concrete, documentarul pune în discuție provocările care însoțesc salvarea patrimoniului: nevoia de infrastructură, de activități economice care să susțină comunitatea și de implicare constantă din partea autorităților și a instituțiilor publice.

Mesajul central al episodului este că restaurarea nu înseamnă doar repararea unor clădiri, ci și găsirea unor funcțiuni care să le mențină vii. Casele, capelele și monumentele istorice au nevoie de oameni care să le folosească, să le îngrijească și să le transmită mai departe.

Cel de-al șaselea episod al seriei „Cine ascultă o casă?” poate fi urmărit începând de joi, 5 noiembrie 2026, pe canalul de YouTube Cronicari Digitali.

Despre proiect

Seria documentară face parte din proiectul cultural „Cine ascultă o casă?”, ediția a V-a, derulat de Asociația Human Made Art prin platforma Cronicari Digitali, cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, din Timbrul de Arhitectură.

Printre partenerii instituționali se numără Institutul Național al Patrimoniului, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul ASTRA.

Partenerii media ai proiectului sunt Radio România Cultural, Revista Zeppelin, Igloo Magazine și MATEK.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News