O parte din gazele din Marea Neagră au fost deja vândute unei companii străine pe trei ani. Reacția eurodeputatului Rareș Bogdan

Rareș Bogdan, eurodeputatul liberal a declarat faptul că este mâhnit de gazul care este extras de la Black Sea Oil & Gas, primul gaz din platforma continentală, care a fost deja contractată de grupul Engie pe trei ani, ceea ce, în opinia acestuia, este o problema ce contravine legii în România.

Rareș Bogdan spune că există o lege extrem de clară, iar prioritatea o are statul român și doar dacă statul român refuză, atunci gazul respectiv poate intra pe piața internațională.

„Mă supără sau sunt profund mâhnit că acest gaz care se extrage de la Black Sea Oil & Gas, primul gaz din platforma continentală, deja a fost contractat de grupul Engie pe trei ani, ceea ce este o chestiune care contravine legii în România, pentru că, în mod normal, gazul respectiv pot să îl export la un jucător european doar după ce în țara respectivă ți se dă hârtie, ți se dă hotărâre că refuză gazul”, a spus Rareș Bogdan.

Pensii 2023 | Pensiile ar putea fi majorate cu până la 27% pentru a atinge limita de 9,4% din PIB

„Mâine, dacă domnul Budăi doreşte şi are bani la buget, poate să crească punctul de pensie cu 27%. Dacă ar creşte, mâine, cu 27% pensiile, atunci abia s-ar atinge acel prag. Până atunci, nu. Deci poate să crească cu 10, cu 15, cu 20, cu 25, cu 27% şi îl provoc public acum: Budăi, creşte pensiile! Am văzut că şi-a făcut un tricou cu 9,4%, o să-mi fac şi eu un tricou cu 27%, dacă mă mai invitaţi, pentru că altfel suntem în plină epocă post-adevăr.

Citește și: Pensii 2023: Pensia minimă ar putea crește de la 1.000 de lei la 1.100, începând cu 1 ianuarie 2023

Acel 9,4% a fost un succes diplomatic al României, al meu, al premierului Cîţu de la acel moment, pentru că Comisia Europeană era absolut îngrozită de modul în care pensiile afectează bugetul public şi-l afectează într-un mod impredictibil, pentru că vine fiecare politician de-ăsta, iresponsabil – mai mult de la PSD se întâmplă să fie – şi spune, cum a spus Dragnea, a spus Ciolacu: 40% creştem pensiile! De ce nu creşte Ciolacu acum pensiile?

De ce nu este întrebat Ciolacu la fiecare ieşire publică, de presă, când merge să vorbească cu oamenii: ”Dom-le, ai spus că dai 40% la pensii, de ce nu dai 40% la pensii, sau măcar dă 27%, hai să vedem, provocare!”, a afirmat Cristian Ghinea în emisiunea Insider Politic, difuzată sâmbătă de Prima Tv.

Citește și: Noutăți PENSII 2023: Ce scenarii sunt luate în calcul pentru majorarea pensiilor

El a catalogat drept „o mare măgărie care li se întâmplă pensionarilor din România”, promisiunile făcute de politicieni înaintea alegerilor cu privite la majorările de pensii, promisiuni care nu sunt respectate.

„E un fel de ţeapă permanentă pe care politicienii o dau pensionarilor şi tocmai de-asta sunt aşa de nervoşi pe PNRR, pentru că pe lângă pragul ăla, PNRR spune ceva foarte important: nu mai depinde pensia românilor de pixul politicienilor. Pur şi simplu, de două ori pe an se indexează pensia pe o formulă matematică, în funcţie de inflaţie şi de creştere economică. De fapt, asta-i doare mult mai rău, pentru că, după ce se îndeplineşte această lege, Ciolacu, Budăi, toţi ăştia care câştigă voturi nu mai au pixul”, adaugă fostul ministru.

Citește și: Pensii 2023. Noutăți privind majorarea pensiilor. Ce prevede legea pensiilor?

Cristian Ghinea reclamă că, din cauză că nu are bani în buget pentru majorări, actuala conducere a „făcut o întreagă isterie” pe tema procentului stabilit prin PNRR pentru pensii.

„Ce să zică: dom-le, am fost măgari şi am minţit pensionarii? Nu! Zic şi ei : dom-le, e Ghinea de vină şi PNRR-ul. De fapt, Comisia Europeană a venit cu un prag mult mai mic la negocieri şi a zis: ”Trebuie să aveţi un blocaj”. Comisia a avut undeva 8,4-8,5”, a mai explicat fostul deţinător al portofoliului fondurilor europene.

Numărul beneficiarilor de ajutor social a crescut. Topul județelor cu cei mai mulți beneficiari

Datele Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială arată faptul că numărul beneficiarilor de ajutor social, venitul minim garantat, a fost de 153.007, cu 206 mai mulți comparativ cu luna anterioară.

Cei mai mulţi beneficiari au fost înregistraţi în judeţele Dolj (9.852), Bacău (8.877) şi Buzău (7.753), iar cei mai puţini în Bucureşti (224) şi în judeţele Ilfov (840) şi Timiş (1.291).

Suma medie plătită în luna iulie a acestui an de statul român beneficiarilor de ajutor social a fost de 267,63 lei, în timp ce suma totală plătită s-a ridicat la 40,948 milioane de lei.

Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în judeţele Sălaj (348,68 lei), Braşov (321,83 lei), Mureş (320,73 lei) şi Covasna (317,16 lei).

Venitul minim garantat (VMG) este unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acest program este Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările şi modificările ulterioare.

Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Dublarea alocaţiei pentru susţinerea familiei, adoptată tacit de Senat

Proiect pentru dublarea alocaţiilor pentru susţinerea familiilor, adoptat tacit de Senat.

Senatul a adoptat tacit o iniţiativă legislativă a unor deputaţi liberali prin care se propune dublarea alocaţiilor pentru susţinerea familiilor.

Iniţiată de deputaţii PNL Robert Sighiartău, Alexandru Andrei, Liviu Balint, Adrian Cozma, Laurenţiu Leoreanu, Sorin Moldovan, George Stângă, propunerea legislativă este menită să încurajeze natalitatea.

„România traversează una dintre cele mai grave perioade din punct de vedere demografic, aceasta manifestându-se printr o reducere progresivă a natalităţii prin migraţia masivă a tinerilor către state dezvoltate ale Uniunii Europene şi prin îmbătrânirea puternică a populaţiei rezidente. Se estimează că după anul 2030, criza demografică va avea un impact nefavorabil puternic atât asupra bugetului general consolidat cât şi asupra potenţialului economiei naţionale”, se arată în expunerea de motive a iniţiativei legislative.

Potrivit Legii 277/2010, familia este formată din soţ, soţie şi copii care locuiesc împreună şi se află în întreţinerea acestora. Se consideră familie şi bărbatul şi femeia necăsătoriţi, cu copiii lor şi ai fiecăruia dintre ei, care locuiesc şi gospodăresc împreună, dacă aceasta se consemnează în ancheta socială.

„Pentru familia al cărei venit mediu lunar pe membru de familie se situează până la 0,80 ISR inclusiv, cuantumul lunar al alocaţiei este de 0,328 ISR pentru familia cu un copil 0,656 pentru familia cu doi copii, 0,984 pentru familia cu trei copii şi 1,312 pentru familia cu cel puţin patru copii. Pentru familia al cărei venit mediu lunar pe membru de familie se situează peste 0,80 ISR şi până la 1,6 ISR inclusiv, cuantumul alocaţiei este 0,3 ISR pentru familia cu un copil, 0,6 ISR pentru familia cu doi copii, 0,9 ISR pentru familia cu trei copii şi 1,2 ISR pentru familia cu patru copii”, se arată în propunerea legislativă.

Familia monoparentală este formată dintr-o persoană singură şi copiii aflaţi în întreţinerea ei şi care locuiesc împreună cu aceasta.