Ştirea zilei

VIDEO| Dărăcitul și torsul lânii, activități de pe vremea bunicilor, reluate într-o formă modernă de o primărie din Alba. Manufactura este funcțională și are nevoie de angajați

Ioana Oprean

Publicat

în

Manufactura de lână din orașul Zlatna a fost recent pusă în funcțiune, după ce a fost achiziționată de către Primărie.

Potrivit informațiilor transmise de către Silviu Ponoran, primarul orașului Zlatna, aceasta va funcționa zilnic, începând din data de 7 ianuarie, ea fiind capabilă să producă în jur de 50 de kilograme de lână în fiecare zi.

CITEȘTE ȘI: O primărie din Alba a achiziționat o mașină de dărăcit și tors lâna. Un tânăr va produce covoare artizanale din lâna prelucrată

De asemenea, sunt căutați oameni dornici de a opera această mașinărie, primarul localității declarând că echipa nu este completă încă, iar ajutorul este căutat.

Prețul echipamentului a fost unul modest, a adăugat Ponoran, el fiind achiziționat la preț „de fier vechi”. În total, cu prețurile de montare puse „la socoteală” acesta a costat 15 000 de lei.

Cu mândrie, primarul Zlatnei a subliniat că manufactura va mai prelucra și lâna țurcană, specifică zonei, care aparține și celei mai vechi rase de oi din țara noastră.

Reamintim că, în luna august, Primăria Orașului Zlatna a instalat în localitatea Pătrîngeni, Zlatna, o instalație de dărăcit și tors lana. Investiția va ajuta în recuperearea lânii care, din păcate, acum se aruncă în loc să se valorifice.

Silviu Ponoran a anunțat că a ajuns la un acord cu antreprenorul Tică Darie, urmând ca acesta să producă covoare artizanale, din lâna procurată.

Tică Darie este celebrul moldovean din Suceava, acum în vârstă de 28 de ani, care a pus pe picioare o mică afacere în Roșia Montană, acum vreo 7 ani: vinde articole vestimentare din lână, croșetate de femeile din comună.

În 2013, când a început cu primii ciorapi expuși pe internet, totul părea a fi doar o distracție online. În ziua de azi, femeile trecute de 60 de ani, majoritatea, din câteva zeci de familii din Roșia Montană, croșetează ciorapi din lână, fulare sau căciuli. Acesta a studiat design multimedia în Copenhaga, Danemarca.

În 2014 a înființat ”Made in Roșia Montană”, iar în ianuarie 2015 a fost lansat magazinul online.


Secțiune Știri sub articolul principal

Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE



Știri recente din categoria Ştirea zilei

Ştirea zilei

FOTO | Opt motocicliști italieni au descoperit Alba Iulia din întâmplare și au decis să își prelungească șederea după ce au aflat ce ascunde Cetatea Alba Carolina și județul Alba: „Cu siguranță vom reveni”

Ioana Oprean

Publicat

în

Opt motocicliști italieni au descoperit Alba Iulia din întâmplare și au decis să își prelungească șederea după ce au aflat ce ascunde Cetatea Alba Carolina și județul Alba: „Cu siguranță vom reveni” Un grup format din opt italieni pasionați de motociclete, aflați într-un tur al României, având ca obiectiv vizitarea celor mai impresionante castele și […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

Urmărire ca în filme la Unirea: Tânăr fără permis, prins după ce a ignorat semnalul polițiștilor. Un bărbat i-a încredințat mașina, deși știa că nu are carnet

Bogdan Ilea

Publicat

în

Urmărire ca în filme la Unirea: Tânăr fără permis, prins după ce a ignorat semnalul polițiștilor. Un bărbat i-a încredințat mașina, deși știa că nu are carnet Un tânăr de 20 de ani, din județul Sălaj, este cercetat de polițiști după ce a fost prins conducând fără permis un autoturism în localitatea Unirea. Incidentul a […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

FOTO | Alba Iulia și „eticheta refuzat la export”: Cum se degrada untul în depozite, în timp ce magazinele erau goale, în anul 1986

Ioana Oprean

Publicat

în

Alba Iulia și „eticheta refuzat la export”: Cum se degrada untul în depozite, în timp ce magazinele erau goale, în anul 1986 Puține expresii prezintă mai bine paradoxurile economiei din perioada comunistă decât celebra sintagmă „refuzat la export”. Pentru o mare parte dintre românii care au trăit în anii ’80, produsele considerate „refuzate la export” […]

Citește mai mult