Ştirea zilei

VIDEO| Dărăcitul și torsul lânii, activități de pe vremea bunicilor, reluate într-o formă modernă de o primărie din Alba. Manufactura este funcțională și are nevoie de angajați

Ioana Oprean

Publicat

în

Manufactura de lână din orașul Zlatna a fost recent pusă în funcțiune, după ce a fost achiziționată de către Primărie.

Petrecerea Divorțaților

Potrivit informațiilor transmise de către Silviu Ponoran, primarul orașului Zlatna, aceasta va funcționa zilnic, începând din data de 7 ianuarie, ea fiind capabilă să producă în jur de 50 de kilograme de lână în fiecare zi.

CITEȘTE ȘI: O primărie din Alba a achiziționat o mașină de dărăcit și tors lâna. Un tânăr va produce covoare artizanale din lâna prelucrată

De asemenea, sunt căutați oameni dornici de a opera această mașinărie, primarul localității declarând că echipa nu este completă încă, iar ajutorul este căutat.

Prețul echipamentului a fost unul modest, a adăugat Ponoran, el fiind achiziționat la preț „de fier vechi”. În total, cu prețurile de montare puse „la socoteală” acesta a costat 15 000 de lei.

Cu mândrie, primarul Zlatnei a subliniat că manufactura va mai prelucra și lâna țurcană, specifică zonei, care aparține și celei mai vechi rase de oi din țara noastră.

Reamintim că, în luna august, Primăria Orașului Zlatna a instalat în localitatea Pătrîngeni, Zlatna, o instalație de dărăcit și tors lana. Investiția va ajuta în recuperearea lânii care, din păcate, acum se aruncă în loc să se valorifice.

Silviu Ponoran a anunțat că a ajuns la un acord cu antreprenorul Tică Darie, urmând ca acesta să producă covoare artizanale, din lâna procurată.

Tică Darie este celebrul moldovean din Suceava, acum în vârstă de 28 de ani, care a pus pe picioare o mică afacere în Roșia Montană, acum vreo 7 ani: vinde articole vestimentare din lână, croșetate de femeile din comună.

În 2013, când a început cu primii ciorapi expuși pe internet, totul părea a fi doar o distracție online. În ziua de azi, femeile trecute de 60 de ani, majoritatea, din câteva zeci de familii din Roșia Montană, croșetează ciorapi din lână, fulare sau căciuli. Acesta a studiat design multimedia în Copenhaga, Danemarca.

În 2014 a înființat ”Made in Roșia Montană”, iar în ianuarie 2015 a fost lansat magazinul online.


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Ştirea zilei

Ştirea zilei

29 octombrie 2026 | Levi Polgar ar urma să primească titlul de „Cetățean de onoare al municipiului Aiud”: Va participa ultramaratonistul la ceremonie?

Lucian Dărămuș

Publicat

în

Levi Polgar ar urma să primească titlul de „Cetățean de onoare al municipiului Aiud”: Va participa ultramaratonistul la ceremonie? În 29 octombrie 2026, de la ora 15.30, la Colegiul Național „Bethleen Gabor”, ar urma să aibă loc ceremonia de decernare a titlului de „Cetățean de onoare al municipiului Aiud” ultramaratonistului aiudean Levi Polgar. Evenimentul este […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

FOTO | Balul Bobocilor 2026, la Colegiul Național ,,Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia: Votează-ți acum favoriții pentru Miss și Mister Unirea

Ioana Oprean

Publicat

în

Balul Bobocilor 2026, la Colegiul Național ,,Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia: Votează-ți acum favoriții pentru Miss și Mister Unirea Balul Bobocilor de la Colegiul Național ,,Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia, eveniment mult așteptat de toată lumea, se va desfășura anul acesta în data de 20 noiembrie 2026, la Casa de Cultură […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

Foto | Mănăstirea Romano-Catolică din Vințu de Jos: Finanțare pentru lucrări de urgență, prin Timbrul Monumentelor Istorice 2026, pentru lăcașul de cult construit de refugiați bulgari

Ioana Oprean

Publicat

în

Mănăstirea Romano-Catolică din Vințu de Jos: Finanțare pentru lucrări de urgență, prin Timbrul Monumentelor Istorice 2026, pentru lăcașul de cult construit de refugiați bulgari Parohia Romano-Catolică Vințu de Jos se numără între entitățile care obțin finanțare din fondul Timbrul Monumentelor Istorice, în Sesiunea I 2026, Subprogramul Intervenții de Urgență. Raportul final al Institutului Național al […]

Citește mai mult