VIDEO| Bujorul de munte, una dintre cele mai rare plante montane, face „spectacol” mai sus de Poarta Raiului

Bujorul de munte, una dintre cele mai rare plante montane, face „spectacol” mai sus de Poarta Raiului

Una dintre cele mai rare plante montane, bujorul de munte, „face spectacol” în Poarta Raiului și pe culmile vârfurilor Șureanu, Pătru și Canciu. Destinația preferată pe timp de iarnă și de Klaus Iohannis, președintele României, a impresionat dintotdeauna prin frumusețea peisajelor, și poate că ar fi mai nimerit să-l amintim aici pe eternul Mihail Sadoveanu decât pe vremelnicul conducător de stat.

Prolificul prozator român era un obișnuit al Munților Sebeșului, cabana acestuia, unde obișnuia să tragă, fiind strămutată între timp pe unul dintre malurile lacului Oașa. Din păcate nu se poate vizita, fiind în proprietatea MAI și nici nu poate fi reperată cu ajutorul vreunui indicator, nefiind un obiectiv turistic. Dar e acolo, lângă Mănăstirea Oașa, întrebați oamenii dacă ajungeți, merită bifată pe traseul Oașa – Luncile Prigoanei – Poarta Raiului.

Citește și: FOTO, VIDEO. Turist pe Valea Frumoasei, printre peisaje de o frumusețe tulburătoare, în raiul descris în povestirile lui Sadoveanu

La peste 2.000 de metri înălțime, culmile se acoperă, treptat, de rozul aprins al bujorului de munte, ici-colo întrerupt de câte o stâncă ori de verdele jnepenilor. De sus, glacialul Iezer Șureanu pare o lacrimă rotundă în care se oglindesc brazii care-l mărginesc. S-ar oglindi și bujorii dacă nu i-ar desparte sute de metri în înălțime.

Citește și: FOTO-VIDEO: Priveliști de basm la Barajul și Lacul Oaşa din județul Alba. Locul din Munții Șureanu unde poposesc turiștii înainte de Poarta Raiului sau Transalpina

Lui îi rămâne apa limpede, atât de limpede că-i poți număra de pe creste bolovanii de pe fund, căci deși îi mai zice și „lacul fără fund”, în fapt apa nu are o adâncime foarte mare, doar izvoarelor care o alimentează nu le-a aflat nimeni capătul.
Zăpada care stăpânea în Poarta Raiului acum câteva luni s-a retras către vârfuri, punând câte-un petic alb, strălucitor, peisajului de o frumusețe copleșitoare.

Deși îi zice bujor, delicata plantă care crește exclusiv la altitudini înalte nu are nimic în comun cu aspectul florii de grădină. Îi ia mult timp să ajungă la înălțimea de 20-25 de centimetri, dar are o viață lungă, unele dintre tufe rezistând pe poziție și 40 de ani. Originară din zona Balcanilor, face parte din specia Rhododendronului iar înafară de Carpații noștri, mai înfrumusețează și zonele înalte din Himalaia, Caucaz, până în Pirinei și Alpi.

Citește și: FOTO, VIDEO| Mănăstirea Oașa, refugiul sufletesc într-un loc mirific, mărginită de brazi falnici, cu vedere spre cer și priveliștea unui lac care taie respirația

Alintați ca Elveție a Estului, Munții Șureanu rivalizează în frumusețe cu orice destinație montană din Europa, doar nu și la capitolul drumuri de acces. Mai lesne ajungi în stațiunile din străinătate decât în Poarta Raiului, de unde se deschid traseele către vârfuri și către iezer.

Premierul Florin Cîțu promite o apropiată Hotărâre de Guvern, pentru a trece drumul de acces în administrarea Primăriei Șugag

Drumul care șerpuiește o bucată pe lângă lacul Oașa, apoi prin Luncile Prigoanei către Domeniul Schiabil Șureanu a fost cerut, în nenumărate rânduri, în administrarea comunei Șugag, de către primarul Constantin Jinar.

Aflat vreme îndelungată în proprietatea Romsilva, acesta a început să arate mai mult a Planeta Marte, scuturând puternic șoferii mașinilor de teren, singurele cu care poți accesa frumusețile descrise de mine mai sus. Luncile Prigoanei și Poarta Raiului ar fi putut să fie la fel de populate de pensiuni și unități de cazare precum Poiana Brașov dacă interesul pentru dezvoltarea zonei depășea nivelul local, și era înțeles și la nivel național.

Citește și: FOTO: Lacul Iezerul Șureanu sau ”lacul fără fund”, una dintre minunățiile județului Alba ce stă ”ascunsă” între munți

După zeci de ani, abia în ședința din 3 decembrie 2020 a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis, drumul de aproape 18 kilometri de la Barajul Oașa până sus, în Luncile Prigoanei, spre Poarta Raiului, a fost declarat drum strategic, fiind inclus în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020 – 2024.

„Mi-a primis premierul Florin Cîțu că în cel mai scurt timp va fi dată o Hotărâre de Guvern prin care să se treacă acești 8 kilometri de drum forestier în administrarea UAT-ului pe care îl conduc, și atunci voi putea interveni cu lucrări de refacere și modernizare cum se cade”, ne spune primarul din Șugag, primărie care administrează și percepe taxe pentru terenul din Luncile Prigoanei. Mai sus, terenurile din Poarta Raiului și Șureanu sunt administrate și taxate de primăriile din Săsciori și Cugir.

Proprietarii de pensiuni nu mai cred în povești și au pus umărul la îndreptarea tronsonului clasificat ca strategic

Citește și: FOTO, VIDEO: Barajul sau lacul de la Canciu, o rezervă de viață și istorie ascunsă în Munții Cugirului

Până una-alta, însă, la fel ca în anii trecuți, în parteneriat cu Asociația proprietarilor de pensiuni poarta Raiului, primăria a băgat autogrederul și a trimis oameni pe traseu, în punctele nevralgice fiind adus pâmânt pentru umpluturi. Cum ne-am nimerit în zonă în plină acțiune de a face drumul practicabil, am întâlnit și o mașină de tasat, a unui privat, care a sărit să de-a o mână de ajutor.

Nu vă aruncați să o culegeți, floarea este pe cale de dispariție și protejată de lege. Și acum că ați aflat cine v-a facilitat acesul pe Șureanu, nu veniți cu pateul în rucsac, se mănâncă bine de tot la pensiunile din zonă, iar dacă zăboviți și peste noapte, experiența unei cești aburine de cafea în aerul tare, de munte, vă va răsplăti orice efort financiar.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI