FOTO, VIDEO| Mănăstirea Oașa, refugiul sufletesc într-un loc mirific, mărginită de brazi falnici, cu vedere spre cer și priveliștea unui lac care taie respirația

Mănăstirea de la Oașa, refugiul sufletesc într-un loc mirific, mărginită de brazi falnici, cu vedere spre cer și priveliștea unui lac care taie respirația

„Ce fericire să simți ritmurile naturii, să simți primăvara pământul reavăn, fărâmicios, să vezi cum plesnesc mugurii” (Părintele PANTELIMON de la Mănăstirea Oașa)

La o distanță de aproape 70 km de Alba Iulia, pe același traseu care duce spre pârtiile de schi de la Șureanu, se află celebra și splendida mănăstire Oașa, cuprinsă între păduri de brad, de molid și malurile lacului cu același nume.

INFORMARE COVID-19

Așezată pe malul lacului de acumulare Oaşa, la o altitudine de 1350 m, Mănăstirea Oaşa se află pe Valea Frumoasei, care desparte masivul Şureanu (2140 m) de masivul Cindrel (2250 m). Este una dintre cele mai izolate mănăstiri din ţară, aflându-se la o depărtare de 40 km de cea mai apropiată localitate, Şugag. Pe această vale trece „Transalpina”, drum ce traversează masivul Parâng (2519 m).

Biserica veche a mănăstrii fost construită de scriitorii Mihail Sadoveanu și Ionel Pop și datează din anul 1943. A fost însă mutată şi reconstruită între 1982-1983 pentru a fi salvată, aflându-se iniţial pe locul unde acum se află lacul de acumulare Oaşa. Din 1987, când a fost sfinţită de episcopul Emilian Birdaş, biserica a slujit ca locaş de cult pentru puţinii enoriaşi care au rămas în colonia Fetiţa, de pe Valea Frumoasei. Această colonie era alcătuită din muncitorii și familiile lor, ce au participat la ridicarea barajului din Valea Frumoasei a râului Sebeș și astfel alcătuirii lacului de acumulare Oașa.

Nu departe de mănăstire a fost relocată cabana lui Sadoveanu, unul dintre locurile preferate de cuoscutul scriitor.

Lacul Oașa a luat naștere odată cu construirea barajului cu același nume, în anul 1979. Aici, s-a dorit construirea unui baraj din beton, cât mai solid, în vederea unei susțineri de cât mai lungă durată. Detaliile tehnice au fost studiate îndelung până la stabilirea unei formule ideale pentru zona în care se dorea amplasarea barajului. Lacul rezultat în urma construcției are în prezent o suprafață de 460 de hectare și un volum de 136 mil. metri cubi. De o frumusețe răpitoare, lacul Oașa împreună cu peisajele din jur reprezentau încă din vremea inaugurarii un punct de atracție turistică îndeosebi pentru locuitorii din zonă.

Un alt moment important în istoricul lacului este cel din anul 1980, când se decide construirea unei centrale subterane de tip cavernă, în vederea valorificării potențialului energetic al lacului.

Lacul Oașa este unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din zona datorită peisajelor superbe și poziționării privilegiate. Barajul este punctul de plecare a două trasee montane spectaculoase către vârful Cindrel, dar și locul ideal pentru pasionații de pescuit întrucât lacul Oașa găzduiește numeroase exemplare de păstrăv și craiete.

Revenind la biserica mănăstirii, pentru a nu fi pierdut locaşul de cult, dar şi pentru deosebita frumuseţe a locului, IPS Andrei Andreicuț a hotărât în anul 1990 înfiinţarea Mănăstirii Oaşa cu obşte de maici, aducând mai multe surori de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, Vâlcea. Datorită însă accesului dificil şi a condiţilor de trai grele, în special iarna, începând cu anul 2000 a devenit mănăstire de călugări, transferându-se obştea de la schitul Izvorul Poşaga de pe Valea Arieșului. De asemenea, călugării de aici sunt toţi intelectuali, care au trecut printr-o şcoală de însingurare monahală şi au fost, apoi, iniţiaţi în Filocalie. Filocalia este o culegere cu texte scrise de 25 Sfinţi Părinţi. Numele ei se traduce prin “iubirea de frumuseţe divină”. Pe lângă această pregătire duhovnicească a călugărilor, aceștia posedă și pregătire intelectuală, majoritatea venind în mănăstire după ce în prealabil au ocupat funcții înalte sau au absolvit diverse facultăți.

Biserica centrală a Manăstirii Oaşa este închinata Adormirii Maicii Domnului, hram prăznuit în ziua de 15 august, şi Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, hram prăznuit în ziua de 27 iulie.

Sfântul Pantelimon este sărbătorit din anul 303, anul morţii sale, pe data de 27 iulie. S-a născut în anul 284 în oraşul Nicomidia. Tatăl sau Evstorghie era păgân, iar mama sa era creştină. A reuşit să-l aducă la dreapta credinţă şi pe tatăl sau, iar după moartea acestuia şi-a împărţit toată averea saracilor şi, pentru că nu primea plata pentru tratamentele pe care le făcea, el este numit „doctor fără de arginţi”.

An de an, Mănăstirea Oaşa găzduieşte tabere de tineret pe diferite teme, căutând să răspundă astfel numeroaselor întrebări, frământări şi nevoi ce caracterizează vârsta căutărilor. Ceea ce s-a încetăţenit acum ca o tradiţie, a început acum aproape 25 de ani, în 1995, când tânara obşte de la schitul Poşaga, formată din ascorişti timişoreni porniţi pe calea nevoinţei monahale, a început să organizeze tabere de vară pentru băieţi‚ avându-l în centru pe „Bătrânul” lor de suflet, Părintele Teofil Părăian, de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus. De asemenea, după moartea părintelui Teofil, la Oașa au rămas alți părinti care să răspundă nevoilor oamenilor.

Unul dintre părinții care a făcut chiar și subiectul unui reportaj este părintele Pantelimon, un fost student la Arte. Acest părinte  s-a născut în 1976, nu a avut parte de o educaţie religioasă, dar a ajuns la credinţă atunci când i-a întâlnit pe părintele Iustin, pe Alina şi Adrian Lemeni. Acest lucru se întâmpla chiar în prima zi de facultate, fiind student la Facultatea de Arte Plastice. Astfel, după absolvirea facultății, a intrat în mănăstire.

Un al părinte renumit este părintele Sava, un american care s-a convertit de la catolicism la ortodoxie, și din bancher a devenit călugăr în România.

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...